Distorsiunile cognitive

Gândirea dihotomică

Gândirea dihotomică este gândirea în alb sau negru. Gândirea de tipul ori, ori.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală porneşte de la ideea că modul în care gândim determină modul în care ne simţim şi comportamentul pe care îl adoptăm.

Terapia cognitiv-comportamentală se bazează pe unele principii:

  • atât stările emoţionale cât şi comportamentul sunt determinate de modul de gândire;
  • tulburările emoţionale şi de comportament sunt produse de o gândire negativă, neconformă cu realitatea;
  • ameliorarea şi eliminarea acestor tulburări se poate realiza prin modificarea gândirii.

Sunt descrise 9, dintre cele mai des întâlnite, tipuri de gânduri automate, printr-o serie de articole pe site-ul ac-psihologie.ro.

Gândirea dihotomică

Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău).

Exemple: „Dacă nu mă descurc bine acum, înseamna că sunt incapabil”;

„A fost o pierdere totala de timp”;

”Dacă nu sunt o parteneră/prietenă/fiică/angajată perfectă, înseamnă ca sunt o ratată”.

„Totul sau nimic”, „întotdeauna sau niciodată”, „ori e ca mine, ori deloc” sunt câteva expresii care fac parte din repertoriul celor care aplică acest filtru de gândire și văd lucrurile la extreme.

Credințele dihotomice, extreme, pun foarte multă presiune pe individ și îi afectează puternic atât bunăstarea emoțională cât și funcționarea generală.

„Ori fac ceva fără nicio greșeală, ori nu mai fac deloc.”

„Dacă fac greșeli înseamnă că nu sunt bun/ă de nimic.”

Cei care uzitează frecvent acest tip de gândire nu mai văd faptul că există și o cale de mijloc. Numai în cadrul unei realități simple, acest fel de gândire are sens. De exemplu, în trecut, în cazul în care un individ era amenințat de un animal sălbatic, gândirea de acest tip era legitimă.

Cu toate că unele distorsiuni cognitive sunt mai pregnante la unii indivizi decât la alții, cu toții le avem, fiecare dintre noi aflându-se nu de puţine ori, pe parcursul vieții, în situația de le manifesta.

Epictet (filozof grec care a trăt între anii 55-135 citat de David, D. 2012) spunea:

”…oamenii nu sunt afectați de ceea ce li se întâmplă, ci de cum înțeleg ei ceea ce li se întâmplă…” . Importantă este, deci, interpretarea pe care o dăm evenimentelor din viața noastră.


Exagerarea sau Suprageneralizarea, distorsiuni cognitive
Citirea gândurilor
Distorsiunile cognitive
Selectarea sa Filtrul negativ

Articolul urmator
Pagina urmatoare
Previous Article
Next Article