Selectarea sau Filtrul negativ, Distorsiuni cognitive

Selectarea sau Flitrul negativ apare atunci când ne concentrăm aproape exclusiv asupra lucrurilor negative și nu observăm sau excludem lucrurile positive. Din 10 lucruri selectăm doar pe unul, cel care ne-a impesionat negativ. Filtrarea se petrece atunci când cineva extrage, selectează doar un eveniment sau un fapt și încearcă să tragă o concluzie doar pe baza acestuia. Este ca și cum ar dori neapărat această concluzie și din această cauză filtrează doar motivele care îi pot susține această concluzie. De obicei aceasta se întâmplă cu evenimentele negative. De exemplu, cineva care primește o observație despre un lucru pe care‑l face trage imediat concluzia că ceea ce face nu e bine și ignoră celelalte comentarii positive...

CITEȘTE MAI MULT

Imaginea de sine

"Cum ne vedem" propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spiritual, aceasta este imaginea de sine. Imaginea de sine, felul în care ne percepem, depinde de gradul de autostima, pe care il avem. Căt de mult sau de puțin ne apreciem, ne respectăm sau ne acceptăm. Dacă ne acceptam pe noi înșine, dacă ne apreciem pentru ceea ce facem bine, aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine. Când acceptăm că avem și slăbiciuni fără să ne criticam în permanență pentru ele, descoperim toleranța față de sine și, implicit, față de ceilalți. Trăim confortabil din punct de vedere emotional.

Exagerarea sau Suprageneralizarea, distorsiuni cognitive

Este important să putem surprinde și gestiona aceste gânduri iraționale de bază. Ele apar adesea spontan și reprezintă distorsiuni sau biasări ale realității fiind legate de condiționări pe care ni le impunem sau asumpții incorecte pe care le facem. Cu atat mai mult, ele sunt prezente în perioadele în care persoana este supusă unor cerințe suplimentare de adaptare, deci de stres. Cele mai multe gânduri automate sau modele de gânduri automate se pot împărți în câteva categorii. Odată ce recunoşti gândul tău automat specific poți să începi să îți pui întrebări legate de motivul din spatele acestuia, deci să-i slăbeşti puterea pe care o are asupra ta.

Meloterapie

„Orice ştiinţă atinge arta şi orice artă are latura ei ştiinţifică. Cel mai rău savant este acela care nu e artist şi cel mai rău artist este acela care nu…

Extraversia si introversia

   Am descris astfel cei doi poli, extremele. Extraversia se caracterizează prin: sociabilitate, trăiri emoţionale  puternice,  reacţii  afective  nestăpânite şi ample, tonus optimist, asumarea riscului, acţiune spontană şi impulsivă, preocupări…

Depresia

Sunt mai multe tipuri de depresie, din acest motiv se vorbeşte despre tulburări depresive, generic despre depresie. Tristețea este una dintre simptomele principale ale depresiei, dar aceasta nu este de ajuns pentru diagnosticare.

Muzeul Sigmund Freud, Viena

In anul 1996, muzeul s-a extins cu cateva camere pentru expozitii si diverse evenimente, iar in fiecare an pe 6 mai (ziua de nastere a lui S.Freud), din 1970, se organizeaza seminarii bazate pe lucrarile si domenile de interes ale psihanalistului.

O povestire terapeutica

Lucrurile nu sunt bune sau rele, spunea W. Shakespeare, gandurile noastre le fac astfel. Orice poveste schimba perspectiva si cadrele de referinta, dezvăluind noi semnificatii, oferind o imagine mai completa asupra problemelor noastre. Aceasta schimbare de perspectiva o intalnim si in multe din zicalele, proverbele si povestile populare romanesti: „Rău cu rău, dar mai rău fără rău” spunem deseori cand, cu intelepciune, constatam ca „răul” suferit ne-a ferit de un alt „rău”, mai mare.

Intrebari vindecatoare

Au fost identificate trei mari tipuri de bariere în comunicare si s-au gasit intrebarile potrivite pentru depasirea lor. Generalizarile, operatorii modali de posibilitate, convingerile...

Distorsiunile cognitive

De cate ori nu te-ai surprins gandind : „Nu ma iubeste! Daca m-ar iubi ar face cum i-am zis eu.” sau: „Casnicia mea merge asa de prost deoarece sotul este total iresponsabil”; „Fiul nostru este dezordonat pentru ca taica-sau nu a fost în stare sa-l creasca”. Vin sau trec prin minte astfel de ganduri, revin si pot sa persiste, devin ceva obisnuit iar tu uiti sa verifici continutul de adevar si legatura cu realitatea concreta. Spui: „Niciodata n-am fost fericit/a!” uitand sa te intrebi simplu: „Chiar niciodata? Nici macar o singura data?”

Translate »