4 tipuri de temperamente

Foarte numeroase, încercările de clasificare a temperamentelor, s-au bazat la început pe înregistrarea faptelor de conduită. Primul a fost Hipocrat, care a ajuns la concluzia că 4 „umori” din organism determină aceste conduite: sângele, limfa, bila neagră și bila galbenă. Chiar dacă nu mai au astăzi nicio relevanță, clasificările uzuale au delimitat, în continuare, cel mai adesea tot 4 tipuri temperamente: coleric, sangvinic, flegmatic și melancolic.

Manuale de diagnostic

Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică (Diagnostic and Statistical Manual) sau pe scurt DSM a fost publicat în 1952 de către Asociația Americană de Psihiatrie. Inițial accesul la manual era permis doar psihiatrilor, putănd fi cumpărată de catre studenți doar de la librăriile facultăților de medicină americane. Acest prim manual, era inundat de perspectiva din acea perioadă a psihanalizei, fără vreo prevestire a ceea ce avea să devină. Descrierile erau succinte și lăsau mult loc pentru interpretarea și creativitatea clinicianului.

ICD, aflată acum la a 11 ediție, este o clasificare internațională a maladiilor propusă de Organizația Mondială a Sanătății, se apropie de DSM, fără a utiliza criterii la fel de stricte.

Conștiința

După C.G.Jung conștiința este relația dintre conținuturile psihice și eu-ul, ca subiect al conșiintei. Dar ce este eu-l? Azi pare simplu să răspundem: nu este tu sau el. Însă, acest eu, al nostru, nu a venit odată cu noi pe acest pământ. Dacă ne-am referi doar la limbaj, la vărsta de 2-3 luni era doar gănguritul, adică emiterea de sunete scurte ca răspuns la diferite situații. La 6 luni a apărut lalațiunea, se emit și se repetă silabe precum ma, la, ta, pa, etc. La 8-9 luni este debutul înțelegerii, se execute ordine simple, iar la 10-12 luni primele cuvinte, cu deformări fonetice, mama, tata, papa. De abea la 6-7 ani a apărut limbajul asonor, limbajul interior sau vocea interioară, care ne însoțește de atunci și de care aminteam mai devreme. Înainte de eu, apare non-eu-l, adică tu. Spre vârsta de 3 ani copilul începe să se cunoască și să se simtă un subiect distinct, deosebit de ceilalți…

CITEȘTE MAI MULT

Echilibru în educație

Mă voi referi întăi la echilibrul psihologic. Acesta nu este deloc ceva static și el are legătură doar în parte cu ceea ce se observă la suprafață, în comportament. Echilibrul nu inseamnă să te cenzurezi. Putem spune că este exact inversul și anume o manifestare corelată a tuturor forțelor psihice. Cum? Prin armonizarea acestor forte, prin conștientizarea lor și folosindu-ne de o abilitate cognitivă numită rațiune. Nu prin „îngrădire”. Echilibrul nu se poate identifica doar din aspectele exterioare. O persoană poate părea liniștită, calmă și am putea spune că este echilibrată. Această imagine pe care ne-o prezintă poate fi doar  „masca”, o aparență. Uneori acest comportament poate ascunde o neîncredere în sine sau chiar depresia. Echilibrul psihic trece de aceste aparențe, este unul dinamic și înseamnă stăpânirea forțelor contradictorii din psihicul nostru, conștientizarea lor.

Workshop și training

Workshopurile,  pe lângă obținerea cunoștiințelor de specialitate, duc la creșterea încrederii în sine, la o planificare atentă și stabilirea unor obiective clare. Ele sunt interactive și îmbunătățesc modul de lucru în echipă. Obiectivul lor principal este creșterea gradului de încredere profesională care va duce la creșterea stimei de sine. Când ne referim la un workshop ne gândim la un grup de persoane care lucrează împreună la un proiect, un studiu, o crecetare. Poate însemna și o secţiune în cadrul unui congres, al unei şcoli de vară, în care se aprofundează, prin discuţii şi activităţi practice (aplicate), un anumit subiect, proiect etc. Workshopul este un atelier de lucru…

CITEȘTE MAI MULT

10 tulburări de personalitate în DSM 5

În modelul alternativ DSM-5 (Capitolul III), sunt incluse doar șase tulburări specifice de personalitate, față de cele zece incluse în secțiunea oficială a DSM-5 (Capitolul II).

Cele șase tipologii ale tulburărilor de personalitate incluse sunt:

​​Antisocial, denumiți adeseori și sociopati, acești indivizi sunt caracterizați de: violarea  și desconsiderarea drepturilor altora, impulsivitate și incapacitate de a face planuri pe durata lunga, iritabilitate si agresivitate, neglijență nesabuită pentru siguranța sa sau a altora.

Evitant, caracterizată prin inhibiție socială, sentimente de insuficiență si hipersensibilitate la evaluare negativă.

Borderline, caracteristica principală este instabilitatea relațiilor interpersonale, imaginii de sine și afectului. Impulsivitatea este manifestată prin cheltuieli abuzive, joc patologic, abuz de substanța, mâncat excesiv, relații sexuale dezorganizate etc. Indivizii alternează între extremele de idealizare și devalorizare.

Narcisic, caracterizată prin grandoare, necesitatea de admirație și lipsă de empatie.

Obsesiv-compulsiv, caracterizată de preocuparea către ordine, perfecționism și control mental și interpersonal în detrimentul flexibilității, deschiderii și eficienței.

Schizotipal, în principal caracterizată de deficite sociale și interpersonale manifestate prin disconfort acut în relații și reducerea capacității de a stabili relații intime, precum și prin distorsiuni cognitive și de percepție și excentricități de comportament.

CITEȘTE MAI MULT

Translate »

AC Psihologie

X