Psihologie clinică

Psihologia clinica este un domeniu vast al psihologiei, care evalueaza cauzele problemelor, fie temporare, fie severe, ce intervin in functionarea psihicului uman. Preventia, diagnoza dar si interventiile terapeutice de baza sunt activitati ale psihologului clinician, acesta fiind ghidat de principiul ca fiecare persoana trebuie privita ca o fiinta vie unica, cu specificul si caracteristicile proprii.

Cristian Alexandrescu, psiholog clinician

Emotii si sentimente

AC Psihologie – Evenimente și workshopuri

PROGRAMĂRI 

Alexandrescu Cristian, Cabinet individual de psihologie

  • Reglarea emotionala

    4 strategii pentru reglarea emoțiilor

    Oamenii folosesc diferite strategii de reglare emoțională. Printre ele, 4 strategii pentru reglarea emoțiilor, despre care scriem astăzi, sunt : reevaluarea cognitivă ceea ce presupune reinterpretarea unei situații pentru a-i schimba relevanța emoțională, este o formă conștientă care constă în schimbarea înțelesului a ceea ce este perceput, acceptarea, distragerea atenției, supresia expresivă adică încercarea de a inhiba sau reduce exprimarea comportamentală a trăirilor emoționale...

    CITEȘTE MAI MULT

  • Exprimarea Emoțiilor AC Psihologie

    Exprimarea emoțiilor

    Prin analogie cu teatrul, putem spune că emoția este un scenariu pe care actorul social îl practică. Însă, spre deosebire de un scenariu scris, care oferă cuvintele, scenariul emoţional oferă totul, dar mai puţin cuvintele. Emoțiile nu sunt „pozitive“ sau „negative“ în sine. Ele devin negative și, în cele din urmă, distructive, dacă ne luptăm și încercăm să le facem să dispară. Ele nu sunt în mod inerent dușmanii noștri, însă pot deveni astfel, dacă ne raportăm la ele ca și când ar fi... CITEȘTE MAI MULT

  • Distorsiunile cognitive

    Gândirea emoțională

    Gândirea emoțională este gândirea prin prisma emoțiilor. Atunci când evaluam lucrurile care ni se întâmplă și realitatea în funcție de...

  • Distorsiuni cognitive

    Personalizarea și blamarea, distorsiuni conitive

    Aceste tipuri de gânduri apar deseori spontan și reprezintă distorsiuni sau biasări ale realității. Ele sunt legate de anumite condiționări pe care ni le-am impus de-a lundul timpului sau presupuneri incorecte pe care le facem. Este important să putem surprinde și gestiona aceste gânduri iraționale. Voi descrie 9, dintre cele mai des întâlnite, tipuri de gânduri automate, printr-o serie de articole pe site-ul ac-psihologie.ro.

    Personalizarea apare atunci când ne învinovățim sau ne atribuim toată responsabilitatea pentru lucrurile negative din viața noastră și nu vedem că și cei din jur au partea lor de responsabilitate. Există factori care nu depind de noi. Blamarea este atunci când dăm toată vina pe ceilalți pentru lucrurile negative care ni se întâmplă sau pentru emoțiile negative pe care le trăim și nu ne asumăm responsabilitatea în a face anumite schimbări...

    CITEȘTE MAI MULT

  • 5 metode pentru a fi inteligent emoțional

    Învață să te comporți inteligent emoțional

    Emoțiile bine examinate, bine canalizate și bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune și la o reducere generală a stresului. Cum faci asta?

    În primul rănd, prin auto-cunoaştere.

    Presupune să-ţi cunoşti stările, preferinţele, resursele şi intuiţiile, dar să vezi şi efectele lor asupra celorlalţi. Sunt trei competenţe importante pe care le presupune o bună cunoaștere de sine...

    În al doilea rând, prin (auto)reglare.

    Înseamnă să fii stăpân pe propriile stări, impulsuri şi resurse.

    Cele cinci competenţe pe care le presupune sunt...

    CITEȘTE MAI MULT

  • Distorsiunile cognitive

    Gândirea dihotomică

    Gândirea dihotonică este gândirea în alb sau negru. Gândirea de tipul ori, ori. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). „Totul sau nimic”, „întotdeauna sau niciodată”, „ori e ca mine, ori deloc” sunt câteva expresii care fac parte din repertoriul celor care aplică acest filtru de gândire și văd lucrurile la extreme. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). Cei care uzitează frecvent acest tip de gândire nu mai văd faptul că există și o cale de mijloc. Numai în cadrul unei realități simple, acest fel de gândire are sens. De exemplu, în trecut, în cazul în care un individ era amenințat de un animal sălbatic, gândirea de acest tip era legitimă...

    CITEȘTE MAI MULT

  • Selectarea sau Filtrul negativ, Distorsiuni cognitive

    Selectarea sau Flitrul negativ apare atunci când ne concentrăm aproape exclusiv asupra lucrurilor negative și nu observăm sau excludem lucrurile positive. Din 10 lucruri selectăm doar pe unul, cel care ne-a impesionat negativ. Filtrarea se petrece atunci când cineva extrage, selectează doar un eveniment sau un fapt și încearcă să tragă o concluzie doar pe baza acestuia. Este ca și cum ar dori neapărat această concluzie și din această cauză filtrează doar motivele care îi pot susține această concluzie. De obicei aceasta se întâmplă cu evenimentele negative. De exemplu, cineva care primește o observație despre un lucru pe care‑l face trage imediat concluzia că ceea ce face nu e bine și ignoră celelalte comentarii positive...

    CITEȘTE MAI MULT

  • Imaginea de sine AC Psihologie

    Imaginea de sine

    "Cum ne vedem" propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spiritual, aceasta este imaginea de sine. Imaginea de sine, felul în care ne percepem, depinde de gradul de autostima, pe care il avem. Căt de mult sau de puțin ne apreciem, ne respectăm sau ne acceptăm. Dacă ne acceptam pe noi înșine, dacă ne apreciem pentru ceea ce facem bine, aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine. Când acceptăm că avem și slăbiciuni fără să ne criticam în permanență pentru ele, descoperim toleranța față de sine și, implicit, față de ceilalți. Trăim confortabil din punct de vedere emotional.

  • alt Temperament

    4 tipuri de temperamente

    Foarte numeroase, încercările de clasificare a temperamentelor, s-au bazat la început pe înregistrarea faptelor de conduită. Primul a fost Hipocrat, care a ajuns la concluzia că 4 „umori” din organism determină aceste conduite: sângele, limfa, bila neagră și bila galbenă. Chiar dacă nu mai au astăzi nicio relevanță, clasificările uzuale au delimitat, în continuare, cel mai adesea tot 4 tipuri temperamente: coleric, sangvinic, flegmatic și melancolic.

  • alt Manual de diagnostic

    Manuale de diagnostic

    Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică (Diagnostic and Statistical Manual) sau pe scurt DSM a fost publicat în 1952 de către Asociația Americană de Psihiatrie. Inițial accesul la manual era permis doar psihiatrilor, putănd fi cumpărată de catre studenți doar de la librăriile facultăților de medicină americane. Acest prim manual, era inundat de perspectiva din acea perioadă a psihanalizei, fără vreo prevestire a ceea ce avea să devină. Descrierile erau succinte și lăsau mult loc pentru interpretarea și creativitatea clinicianului. ICD, aflată acum la a 11 ediție, este o clasificare internațională a maladiilor propusă de Organizația Mondială a Sanătății, se apropie de DSM, fără a utiliza criterii la fel de stricte.