Atenția este orientarea și concentrarea conștiinței noastre asupra unor stimuli aflați în interiorul nostru sau afara noastră. A fi atent înseamnă a fi orientat către ceva anume. Atenția presupune a fi atras de ceva anume și înseamnă să ignori cât mai mult din tot ceea ce există şi se întâmplă în jurul acelui ceva de care ne ocupăm. Indiferent de cât de multe definiții s-au dat atenției, cea mai importantă caracteristică a ei este, în opinia tuturor celor care au studiat fenomenul, selectivitatea. A fi atent înseamnă a fi concentrat asupra a ceva anume.Întregul organism participă la realizarea atenției. Obiectele și fenomenele aflate în centrul atenției sunt reflectate cu o deosebita precizie și acuratete...
Categorie: Psihologie
Psihologia este stiinta, este si arta.
Despre psihologie s-a scris mult, iar domeniul tinde permanent spre extindere, in partea sa practica existand deja zeci, poate sute, de specializari.
De-a lungul timpului s-a incercat gasirea unei definitii pentru psihologie, de la butade precum:
„este „ştiinţa studiată de psihologi” sau
„ştiinţa comportamentului studenţilor din primul ciclu” , la metafore cum ca ar fi
„o ştiinţă ce trebuie făcută cu artă” si pana la definitii prin negare:
„Psihologia nu-i fizică”, „nu-i fiziologie”, „nu-i sociologie”.
psyché (gr.) – anima (lat.) – suflet –logos (gr.) – discurs, ştiinţă
“stiinta psihicului”
Psihologia traditionala imparte fenomenele psihice in procese, activitati si insusiri psihice.
Cristian Alexandrescu, psiholog clinician
Normalitatea – conceptul în psihologie
Normalitatea, se poate asocia cu starea de echilibru în plan intern, intrapsihic şi în planul extern al individului. Normal provine din termenul latinesc „norma”. O interpretare a cuvântului poate fi „care nu se abate” nici în stânga, nici în dreapta şi nici de la medie. Cloutier F. afirma: „conceptul de sănătate mintală nu poate fi înţeles decât prin sistemul de valori al unei colectivităţi". Normalitatea este definită ca un ansamblu de caracteristici ale persoanei, caracteristici care se situează în interiorul marjelor de variaţie ale populaţiei din care face parte. Normalitatea în psihologie se leagă de două alte concepte importante, cel de sănătate psihică și cel de adaptare...
Stresul
Stresul nu este o emoție, ci consecinţa unui preaplin de emoţii. Emoţiile, la fel ca şi raţiunea, sunt o parte la fel de importantă din viaţa noastră, putând să afecteze major deciziile sau acţiunile fiecăruia, dar nu totdeauna suntem conștienți de prezența lor. Când ne simţim stresaţi, trebuie să ne acordăm timp să analizăm emoțiile, percepute negativ, pe care le simţim. Emoţiile par să ne forţeze să răspundem într-un anumit fel, într-o anumită situație. De fapt ele ne fac doar să fim mai înclinaţi să facem un ceva anume, care să aibă sens într-un context...
4 strategii pentru reglarea emoțiilor
Oamenii folosesc diferite strategii de reglare emoțională. Printre ele, 4 strategii pentru reglarea emoțiilor, despre care scriem astăzi, sunt : reevaluarea cognitivă ceea ce presupune reinterpretarea unei situații pentru a-i schimba relevanța emoțională, este o formă conștientă care constă în schimbarea înțelesului a ceea ce este perceput, acceptarea, distragerea atenției, supresia expresivă adică încercarea de a inhiba sau reduce exprimarea comportamentală a trăirilor emoționale...
Exprimarea emoțiilor
Prin analogie cu teatrul, putem spune că emoția este un scenariu pe care actorul social îl practică. Însă, spre deosebire de un scenariu scris, care oferă cuvintele, scenariul emoţional oferă totul, dar mai puţin cuvintele. Emoțiile nu sunt „pozitive“ sau „negative“ în sine. Ele devin negative și, în cele din urmă, distructive, dacă ne luptăm și încercăm să le facem să dispară. Ele nu sunt în mod inerent dușmanii noștri, însă pot deveni astfel, dacă ne raportăm la ele ca și când ar fi...
8 metode SIMPLE prin care putem controla Anxietatea
Modul în care decidem să privim lumea înconjurătoare impactează modul în care alegem să fim, iar faptul că alegem să împărtășim experiențele personale oferă o nouă perspectivă în felul în care ne comportăm unii cu ceilalți – în fiecare zi mai bine decât ieri. Până de curând anxietatea era privită ca un defect, o boală ce părea să ii aleagă pe cei mai slabi dintre noi. Este bine că în sfârșit am înțeles faptul că aceasta este la bază o reacție naturală a corpului, ce apare în situații de stres, ca un colac de salvare pentru ființa umană. Anxietatea trebuie privită ca un semnal de alarmă, o reacție ce pornește din instinctul natural de a fugi sau de a lupta, un avertisment asupra unei situații cu potențial periculos. Ea este normală, este chiar sănătoasă și este experimentată într-un moment sau altul al vieții de orice persoană...
Gândirea emoțională
Gândirea emoțională este gândirea prin prisma emoțiilor. Atunci când evaluam lucrurile care ni se întâmplă și realitatea în funcție de cum simțim, gândim emoțional.
Exemple:
- „Ma simt deprimat/ă, asta înseamnă că relația mea nu este bună”,
- „Sunt anxios, deci sigur ceva groaznic se va întâmpla”,
- ”Nu prea am chef, deci chiar dacă rămân astăzi acasă și mă voi uita la un film sau voi face o activitate placută, nu o să mă pot bucura”.
Vorbim despre gândire emoțională când, deși în mod rațional ai dovada unor rezultate proprii pozitive, te simți totuși nesatisfacut conform unei ”senzații” pe care o ai, emoției pe care o simți...
Personalizarea și blamarea, distorsiuni conitive
Aceste tipuri de gânduri apar deseori spontan și reprezintă distorsiuni sau biasări ale realității. Ele sunt legate de anumite condiționări pe care ni le-am impus de-a lundul timpului sau presupuneri incorecte pe care le facem. Este important să putem surprinde și gestiona aceste gânduri iraționale. Voi descrie 9, dintre cele mai des întâlnite, tipuri de gânduri automate, printr-o serie de articole pe site-ul ac-psihologie.ro.
Personalizarea apare atunci când ne învinovățim sau ne atribuim toată responsabilitatea pentru lucrurile negative din viața noastră și nu vedem că și cei din jur au partea lor de responsabilitate. Există factori care nu depind de noi. Blamarea este atunci când dăm toată vina pe ceilalți pentru lucrurile negative care ni se întâmplă sau pentru emoțiile negative pe care le trăim și nu ne asumăm responsabilitatea în a face anumite schimbări...
5 metode pentru a fi inteligent emoțional
Învață să te comporți inteligent emoțional
Emoțiile bine examinate, bine canalizate și bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune și la o reducere generală a stresului. Cum faci asta?
În primul rănd, prin auto-cunoaştere.
Presupune să-ţi cunoşti stările, preferinţele, resursele şi intuiţiile, dar să vezi şi efectele lor asupra celorlalţi. Sunt trei competenţe importante pe care le presupune o bună cunoaștere de sine...
În al doilea rând, prin (auto)reglare.
Înseamnă să fii stăpân pe propriile stări, impulsuri şi resurse.
Cele cinci competenţe pe care le presupune sunt...
Gândirea dihotomică
Gândirea dihotonică este gândirea în alb sau negru. Gândirea de tipul ori, ori. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). „Totul sau nimic”, „întotdeauna sau niciodată”, „ori e ca mine, ori deloc” sunt câteva expresii care fac parte din repertoriul celor care aplică acest filtru de gândire și văd lucrurile la extreme. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). Cei care uzitează frecvent acest tip de gândire nu mai văd faptul că există și o cale de mijloc. Numai în cadrul unei realități simple, acest fel de gândire are sens. De exemplu, în trecut, în cazul în care un individ era amenințat de un animal sălbatic, gândirea de acest tip era legitimă...