Categorie: Dezvoltare personala
Dezvoltare personala înseamna sa iesi din zona de confort si sa cobori pe terenul vietiii; inseamna sa incepi sa traiesti cu adevarat.
De obicei conceptul de dezvoltare personală este asociat cu o serie de concepte specifice cum ar fi: tehnici dezvoltare personala, cursuri/ workshop-uri dezvoltare personala, articole dezvoltare personala sau carti de dezvoltare personala.
Cristian Alexandrescu, psiholog clinician
-
Selectarea sau Filtrul negativ, Distorsiuni cognitive
Selectarea sau Flitrul negativ apare atunci când ne concentrăm aproape exclusiv asupra lucrurilor negative și nu observăm sau excludem lucrurile positive. Din 10 lucruri selectăm doar pe unul, cel care ne-a impesionat negativ. Filtrarea se petrece atunci când cineva extrage, selectează doar un eveniment sau un fapt și încearcă să tragă o concluzie doar pe baza acestuia. Este ca și cum ar dori neapărat această concluzie și din această cauză filtrează doar motivele care îi pot susține această concluzie. De obicei aceasta se întâmplă cu evenimentele negative. De exemplu, cineva care primește o observație despre un lucru pe care‑l face trage imediat concluzia că ceea ce face nu e bine și ignoră celelalte comentarii positive...
-
Imaginea de sine
"Cum ne vedem" propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spiritual, aceasta este imaginea de sine. Imaginea de sine, felul în care ne percepem, depinde de gradul de autostima, pe care il avem. Căt de mult sau de puțin ne apreciem, ne respectăm sau ne acceptăm. Dacă ne acceptam pe noi înșine, dacă ne apreciem pentru ceea ce facem bine, aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine. Când acceptăm că avem și slăbiciuni fără să ne criticam în permanență pentru ele, descoperim toleranța față de sine și, implicit, față de ceilalți. Trăim confortabil din punct de vedere emotional.
-
Exagerarea sau Suprageneralizarea, distorsiuni cognitive
Este important să putem surprinde și gestiona aceste gânduri iraționale de bază. Ele apar adesea spontan și reprezintă distorsiuni sau biasări ale realității fiind legate de condiționări pe care ni le impunem sau asumpții incorecte pe care le facem. Cu atat mai mult, ele sunt prezente în perioadele în care persoana este supusă unor cerințe suplimentare de adaptare, deci de stres. Cele mai multe gânduri automate sau modele de gânduri automate se pot împărți în câteva categorii. Odată ce recunoşti gândul tău automat specific poți să începi să îți pui întrebări legate de motivul din spatele acestuia, deci să-i slăbeşti puterea pe care o are asupra ta.
-
4 tipuri de temperamente
Foarte numeroase, încercările de clasificare a temperamentelor, s-au bazat la început pe înregistrarea faptelor de conduită. Primul a fost Hipocrat, care a ajuns la concluzia că 4 „umori” din organism determină aceste conduite: sângele, limfa, bila neagră și bila galbenă. Chiar dacă nu mai au astăzi nicio relevanță, clasificările uzuale au delimitat, în continuare, cel mai adesea tot 4 tipuri temperamente: coleric, sangvinic, flegmatic și melancolic.
-
Conștiința
După C.G.Jung conștiința este relația dintre conținuturile psihice și eu-ul, ca subiect al conșiintei. Dar ce este eu-l? Azi pare simplu să răspundem: nu este tu sau el. Însă, acest eu, al nostru, nu a venit odată cu noi pe acest pământ. Dacă ne-am referi doar la limbaj, la vărsta de 2-3 luni era doar gănguritul, adică emiterea de sunete scurte ca răspuns la diferite situații. La 6 luni a apărut lalațiunea, se emit și se repetă silabe precum ma, la, ta, pa, etc. La 8-9 luni este debutul înțelegerii, se execute ordine simple, iar la 10-12 luni primele cuvinte, cu deformări fonetice, mama, tata, papa. De abea la 6-7 ani a apărut limbajul asonor, limbajul interior sau vocea interioară, care ne însoțește de atunci și de care aminteam mai devreme. Înainte de eu, apare non-eu-l, adică tu. Spre vârsta de 3 ani copilul începe să se cunoască și să se simtă un subiect distinct, deosebit de ceilalți...
-
Echilibru în educație
Mă voi referi întăi la echilibrul psihologic. Acesta nu este deloc ceva static și el are legătură doar în parte cu ceea ce se observă la suprafață, în comportament. Echilibrul nu inseamnă să te cenzurezi. Putem spune că este exact inversul și anume o manifestare corelată a tuturor forțelor psihice. Cum? Prin armonizarea acestor forte, prin conștientizarea lor și folosindu-ne de o abilitate cognitivă numită rațiune. Nu prin „îngrădire”. Echilibrul nu se poate identifica doar din aspectele exterioare. O persoană poate părea liniștită, calmă și am putea spune că este echilibrată. Această imagine pe care ne-o prezintă poate fi doar „masca”, o aparență. Uneori acest comportament poate ascunde o neîncredere în sine sau chiar depresia. Echilibrul psihic trece de aceste aparențe, este unul dinamic și înseamnă stăpânirea forțelor contradictorii din psihicul nostru, conștientizarea lor.
-
Workshop și training
Workshopurile, pe lângă obținerea cunoștiințelor de specialitate, duc la creșterea încrederii în sine, la o planificare atentă și stabilirea unor obiective clare. Ele sunt interactive și îmbunătățesc modul de lucru în echipă. Obiectivul lor principal este creșterea gradului de încredere profesională care va duce la creșterea stimei de sine. Când ne referim la un workshop ne gândim la un grup de persoane care lucrează împreună la un proiect, un studiu, o crecetare. Poate însemna și o secţiune în cadrul unui congres, al unei şcoli de vară, în care se aprofundează, prin discuţii şi activităţi practice (aplicate), un anumit subiect, proiect etc. Workshopul este un atelier de lucru... CITEȘTE MAI MULT
-
10 tulburări de personalitate în DSM 5
În modelul alternativ DSM-5 (Capitolul III), sunt incluse doar șase tulburări specifice de personalitate, față de cele zece incluse în secțiunea oficială a DSM-5 (Capitolul II).
Cele șase tipologii ale tulburărilor de personalitate incluse sunt:
Antisocial, denumiți adeseori și sociopati, acești indivizi sunt caracterizați de: violarea și desconsiderarea drepturilor altora, impulsivitate și incapacitate de a face planuri pe durata lunga, iritabilitate si agresivitate, neglijență nesabuită pentru siguranța sa sau a altora.
Evitant, caracterizată prin inhibiție socială, sentimente de insuficiență si hipersensibilitate la evaluare negativă.
Borderline, caracteristica principală este instabilitatea relațiilor interpersonale, imaginii de sine și afectului. Impulsivitatea este manifestată prin cheltuieli abuzive, joc patologic, abuz de substanța, mâncat excesiv, relații sexuale dezorganizate etc. Indivizii alternează între extremele de idealizare și devalorizare.
Narcisic, caracterizată prin grandoare, necesitatea de admirație și lipsă de empatie.
Obsesiv-compulsiv, caracterizată de preocuparea către ordine, perfecționism și control mental și interpersonal în detrimentul flexibilității, deschiderii și eficienței.
Schizotipal, în principal caracterizată de deficite sociale și interpersonale manifestate prin disconfort acut în relații și reducerea capacității de a stabili relații intime, precum și prin distorsiuni cognitive și de percepție și excentricități de comportament.
-
Filmele si Tulburarile Mintale
Filmele pot fi folosite pentru a ajuta in predarea si invatarea despre tulburari si boli mintale, despre psihopatologie. Un ajutor util pentru studentii de psihologie, psihiatrie, munca sociala, medicina, asistenta medicala, consiliere și pentru oricine este interesat de sanatatea mintala, in general. Dr. Danny Wedding, este autorul cartii Filmele si Tulburarile Mintale, un volum imens care ilustreaza ce se intampla atunci cand cinematografia prezinta corect problemele de sanatate mintala. Devenit un text popular si apreciat de critica, noua editie conține evaluari pentru aproape 1500 de filme, care pot fi folosite drept instrumente de predare atat de catre psihiatri, cat si de psihologi sau asistenti sociali. Volumul a fost complet actualizat cu diagnostice din DSM-5 și ICD-10, cu zeci de documente evocative si informative, avand deasemenea un index de film complet, fiind incluse si scurtmetraje internationale.
-
Afectivitatea
Privim imaginile unor filme celebre si ne putem aminti imediat atat despre ce film este vorba cat si despre ceea ce am simtit atunci cand l-am vazut. Evenimentele la care participam nu sunt “inregistrate” in mod indiferent, cu nepasare. De aceea spunem ca sunt “traite”, sunt experiente unice, individuale. Ascultam, de exemplu, mai multi, aceeasi melodie si o simtim diferit, pornind chiar de la faptul ca unora ne place, altora nu. Nu este atat de importanta melodia sau filmul in sine, ci semnificatia pe care o are pentru fiecare individ, modul in care ii satisface sau nu trebuintele, dorintele, aspiratiile. Omul are in fiecare clipa o anumita stare afectiva. El este calm sau nervos, fericit sau trist, multumit, nemultumit, plictisit...