Categorie: Terapie suportivă
A face terapia suportivă înseamnă să ajuți oamenii să-și gestioneze, cu mai multă uşurinţă, situaţiile dificile, atunci când aceștia se confruntă cu ele.
Din categoria situaţiilor dificile pot face parte nu numai bolile grave, dar şi alte situaţii neplăcute precum: un divorţ, decesul unei persoane dragi, dificultăţile relaţionale în situaţii de criză, de şoc post-traumatic, tratamentele medicale invazive şi dureroase, necesitatea adoptării unei noi direcţii de dezvoltare în sfera profesională etc.
Asigurarea unui suport prin psihoterapia de susţinere presupune parcurgerea câtorva etape.
O primă etapă ar fi evaluarea persoanei, având ca scop înţelegerea, cunoaşterea şi autocunoaşterea.
Psihologul, terapeutul, va alege calea cea mai potrivită pentru a crea o alianţă terapeutică, de a interveni pentru a menţine sau creşte stima de sine a clientului (mai ales atunci când acesta se simte copleşit), de a micşora impactul simptomelor problematice şi de a mări capacitatea de adaptare.
Terapia suportivă reprezintă un mijloc prin care persoanei i se oferă suport și empatie. Aceasta terapie face clientul să se simtă mai sigur, mai acceptat, încurajat.
Terapia suportivă este aplicată de catre psiholog și urmărește o întărire și/sau refacerea mecanismului de adaptare. Terapia suportivă urmarește, nu în ultimul rând, educarea persoanei și o permanentă încurajare a acesteia, pe drumul schimbării în mai bine.
-
Atenția, psihologie
Atenția este orientarea și concentrarea conștiinței noastre asupra unor stimuli aflați în interiorul nostru sau afara noastră. A fi atent înseamnă a fi orientat către ceva anume. Atenția presupune a fi atras de ceva anume și înseamnă să ignori cât mai mult din tot ceea ce există şi se întâmplă în jurul acelui ceva de care ne ocupăm. Indiferent de cât de multe definiții s-au dat atenției, cea mai importantă caracteristică a ei este, în opinia tuturor celor care au studiat fenomenul, selectivitatea... CITEȘTE MAI MULT
-
Sindromul burnout
În lumea profesională, sindromul burnout a devenit un fenomen tot mai cunoscut. Acestă oboseală cronică, epuizare, poate afecta sănătatea fizică...
-
4, Tipuri de memorie
4 criterii pentru delimitarea tipurilor de memorie După un prim criteriu, factorul timp, avem formele temporale ale memoriei: Memoria imediată...
-
Stima de sine
Stima de sine sau ce părere ai despre sine (tine).
Pe de-o parte, sinele este doar o idee care a apărut în urma interacţiunii dintre creier şi mediul înconjurător, dar, pe de altă parte, fiecare are propriul sine, care nu poate fi identificat şi analizat de către fizică, fiind un element spiritual, care trece dincolo de lumea fizică.
Sinele poate fi explicat ca o conştiinţă de ordin superior, un construct artificial al neuronilor care caută competitori pentru a da un sens multitudinii de fluxuri informaţionale interioare. Sinele reprezintă o organizare particulară a unei noi forţe sau structuri din natură care generează conştiinţa.
-
Normalitatea – conceptul în psihologie
Normalitatea, se poate asocia cu starea de echilibru în plan intern, intrapsihic şi în planul extern al individului. Normal provine din termenul latinesc „norma”. O interpretare a cuvântului poate fi „care nu se abate” nici în stânga, nici în dreapta şi nici de la medie. Cloutier F. afirma: „conceptul de sănătate mintală nu poate fi înţeles decât prin sistemul de valori al unei colectivităţi". Normalitatea este definită ca un ansamblu de caracteristici ale persoanei, caracteristici care se situează în interiorul marjelor de variaţie ale populaţiei din care face parte. Normalitatea în psihologie se leagă de două alte concepte importante, cel de sănătate psihică și cel de adaptare...
-
Stresul
Gestionarea stresului Stresul nu este o emoție, ci consecinţa unui preaplin de emoţii. Emoţiile, la fel ca şi raţiunea, sunt...
-
Exprimarea emoțiilor
Prin analogie cu teatrul, putem spune că emoția este un scenariu pe care actorul social îl practică. Însă, spre deosebire de un scenariu scris, care oferă cuvintele, scenariul emoţional oferă totul, dar mai puţin cuvintele. Emoțiile nu sunt „pozitive“ sau „negative“ în sine. Ele devin negative și, în cele din urmă, distructive, dacă ne luptăm și încercăm să le facem să dispară. Ele nu sunt în mod inerent dușmanii noștri, însă pot deveni astfel, dacă ne raportăm la ele ca și când ar fi... CITEȘTE MAI MULT
-
Gândirea emoțională
Gândirea emoțională este gândirea prin prisma emoțiilor. Atunci când evaluam lucrurile care ni se întâmplă și realitatea în funcție de...