Intrebari vindecatoare 1

Intrebari vindecatoare

Comunicare Dezvoltare personala NLP Psihologie
Advertisements
Read Time3 Minutes, 1 Second


Meta-modelul pentru limbaj este unul din primele modele realizate de fondatorii neuroprogramării lingvistice, J. Grinder şi R. Bandler.

Au fost identificate trei mari tipuri de bariere în comunicare si s-au gasit intrebarile potrivite pentru depasirea lor.

Un tip aparte il reprezinta generalizarile iar in cadrul lor asa-numitii operatori modali.

Exista reguli comportamentale pe care gandim ca nu putem sa le incalcam. Expresii precum „nu pot” sunt numite, in lingvistica, operatori modali de posibilitate; ele stabilesc limite postulate de reguli nescrise.

Astazi voi vorbi despre ei.

Suna destul de complicat la o prima auditie dar importanta este data, pe de o parte, de identificarea lor cu usurinta in structura limbajului oral sau scris al unui interlocutor, pe de alta parte de tehnica extrem de simpla de a combate un blocaj in cursul discursului sau.

Acestia stabilesc limitele cele mai puternice: „pot”, „nu pot”, „posibil”, „imposibil”. Acestea sunt expresii care decupează pe harta locutorului spaţiul în care el actionează si ia decizii. In mod evident, fiecare are limitele sale naturale, insa acesti operatori se refera la limitele impuse de credinţele individului.

Mai simplu, fiecare dintre noi crede cu putere ca poate sau nu poate ceva. Credem ca e posibil sau imposibil. Dupa cum credem, de obicei, asa si zicem.

Cand vorbim de limbaj si credinte, vorbim despre gandire.

Cand adevarul nu se mai sprijina pe prima treapta de cunoastere ci pe convingerile intuitive se numeșe credinta.

Credinta nu cere documente, dovezi.

Cand o perceptie, o reprezentare sau o idee da subiectului sentimentul de certitudine, el trece din sfera cunoasterii in cea profund afectiva si devine legat de cele mai profunde straturi ale persoanei. De obicei, dezvoltarea persoanei trece printr-o perioada de extraordinare certitudini pana la adolescenta, dupa care urmeaza o relativizare ingrozitoare, cu toate crizele posibile legate de aceasta si doar o parte din aceste framantari se reclarifica in convingeri, pe care le putem incadra la credinte.

Ori unele dintre aceste convingeri, credinte, pot fi false. De aici se poate vorbi nu doar de o bariera, un blocaj in comunicare ci si de unul in gandire si evident in actiune, in acivitate, in comportament.

Solutia, intrebari simple concepute in ideea de a indemna interlocutorul la o analiza mai atenta si de profunzime a celor enuntate. Doar o intrebare buna iti da un raspuns bun.

Operatorii modali de posibilitate indica o limita, o imposibilitate, fara a specifica felul în care functioneaza aceasta limita. Deseori „nu pot să…“ este trăit ca o stare de incompetenta absoluta, fara speranta vreunei schimbari. Cand cineva spune „nu pot să…“, el si-a fixat un obiectiv, apoi 1-a plasat pe „harta” sa intr-un teritoriu care nu mai este sub controlul sau.

Limitele impuse de acest tip de operatori modali pot fi depasite printr-un proces de reflectie asupra obstacolelor ce ne separa de obiectivul propus si asupra consecintelor atingerii lui.

In N.P.L. (N.L.P) nu exista intrebarea „De ce ?”. In cel mai bun caz, ea provoaca o serie de raţionalizari, justificari si explicatii care nu schimba cu nimic situaţia.

Uneori, oamenii se justifică spontan: „Nu pot vorbi cu vecinii pentru ca sunt prea banuitori”.

In acest caz, intrebarile trebuie sa provoace interlocutorul sa descrie in termeni comportamentali ceea ce ar putea fi doar o credinta rezultata dintr-un proces de generalizare.

Exemplu:

„Dupa ce-ti dai seama că vecinii sunt banuitori?”

„Cum altfel ai putea explica comportamentul lor?” etc.

De multe ori aceste intrebari au un adevrat rol profilactic, deblocheaza persoana, o face sa gaseasca solutii, o motiveaza si mobilizeaza, o pregateste psihologic pentru actiune si schimbare comportamentala. De aceea nu ma feresc sa le numesc “intrebari vindecatoare”.


0 0
0 %
Happy
0 %
Sad
0 %
Excited
0 %
Angry
0 %
Surprise
Advertisements
Advertisements