Muzica, psihologie si Kygo
A asculta muzica este unul dintre comportamentele umane, poate cel mai enigmatic. Aceasta pentru ca in majoritatea lor, comportamentele obisnuite ale omului au o utilitate vadita si se subordoneaza principalelor motivatii practice, cele de supravietuire sau de procreere. Putine dintre preocuparile umane au o asemenea vechime precum muzica, au dainuit atatea veacuri consumand atat de mult timp, energie si bani. A asculta muzica este una dintre principalele activitati de placere si insoteste viata cotidiana a fiecaruia.
Entuziasmul pentru muzica nu s-a dezvoltat doar in ultimul timp. Pot fi recunoscute drept activitati muzicale, indiferent de cultura sau civilizatie, in zone diferite pe glob, inca cu 250.000 de ani in urma. Toate acestea au inspirat numeroase speculatii privind originea si functiile muzicii.
Filosofi, psihologi, antropologi, muzicologi precum si cercetatori din domeniul neurostiintelor, au propus numeroase si diferite teorii privind originea si scopul muzicii.
Este deja clar faptul ca originea muzicii este bine inradacinata in preistorie. In ceea ce privesc functionalitatile muzicii de azi acestea sunt posibil ecoul acelor vremuri de demult. Desigur, cum este folosita muzica azi nu este identic cu functiile ei de odinioara.
Muzica “da suflet universului, aripi gandirii, avant inchipuirii, farmec tineretii, viata si veselie tuturor lucrurilor. Ea este esenta ordinii, inaltand sufletul catre tot ce este bun, drept si frumos”. (Platon)
Puterea vindecatoare a sunetelor este cunoscuta inca de pe vremea lui Pitagora, numita de el “purificare”.
Miller, prin anul 2000, vedea legatura si argumenta faptul ca cel care biologic isi permite luxul de a face muzica ar putea deveni puternic si sanatos. A face muzica fiind un adevarat fitness biologic. Totodata fiind si cel mai onest semnal de fitness fiziologic. Insotita de dans este si mai bine.
O alta linie de terorii se refera la muzica in intelesul ei social si emotional de comunicare.
Muzica contribuie la coeziunea sociala si creste eficienta grupurilor in actiune.
Cantecele de munca sau imnurile nationale, au legat de-a lungul timpului familii, grupuri sau natiuni intregi. Muzica reduce stresul social si tempereaza agresivitatea la ceilalti.
O teorie mai noua, oferita de Falk, in 2004, (din articolul “The psychological functions of music listening, autori: Thomas Schäfer, Peter Sedlmeier, Christine Städtler, David Huron, publicat in Front Psychol., 2013) propune ideea ca murmuratul, fredonatul sau cantatul sunt folosite cu success in mentinerea atasamentului mama-bebelus. Falk sugereaza ca, in timp ce mama isi aseaza copilul in patut, sa continue sa cante, consolidand astfel legatura cu bebelusul. Cantand sau fredonand frecvent, va creea copilului linistea si siguranta proximitatii sale, chiar si in absenta atingerii. Obisnuindu-l cu aceasta muzica, nu va mai fi nevoie sa-l tina permanent in brate.
Muzica ne poarta, ne duce parca spre alte locuri. Are rol antistres. Ne scoate dintr-un loc si ne duce in altul, la care visam, in care am dori sa fim.
Sun si Lull (1986) au colectat 18 functii ale “clipurilor” video muzicale, pe care le putem reduce la patru, cele mai importante fiind de: invatare sociala (social learning), petrecere a timpului, schimbare a dispozitiei si socializare.
Nu voi vorbi, pe larg, despre evolutia muzicii, despre curentele si stilurile noi aparute, despre influenta si schimbarile aduse de tehnica noua, despre revolutia adusa in muzica de calculator si despre programele (soft-urile) aferente. Indiferent cu ce mijloace este produsa, important ramane omul care creeaza, compozitorul.
In generatia tanara de muzicieni am remarcat in ultimii ani pe Kyrre Gørvell-Dahll, cunoscut tinerilor ascultatori sub numele de Kygo.
A inceput sa studieze pianul la varsta de 6 ani pentru ca la 15-16 ani sa-l schimbe cu o tastatura si un program de facut muzica pe calculator.
Remixeaza diverse melodii, pe care le publica pe o platform de muzica online, un fel de FB dar pentru muzicieni, unde are un success nesperat chiar si de el. Acum este compozitor si DJ.
Talentul, munca si dragostea pentru muzica ale tanarului norvegian, isi spun foarte repede cuvantul, batand record dupa record in audiente. Vorbim despre zeci de milioane de vizualizari si de sute de milioane de ascultatori, pe intreg mapamondul.
Iata cum in muzica se mai poate aduce ceva nou, chiar si dupa sute de mii de ani de creatie.
Dar in psihologie? Exista terapie prin muzica. Prin natura ei vibratorie, muzica ridica nivelul de constiinta si induce stari sufletesti speciale. Fenomenul care sta la baza acestui fapt se numeste rezonanta, intre compozitia vibratorie speciala a muzicii si mintea celui care o asculta.
Am putea vorbi deci si de kygoterapie. Sunete de calitate, vibrantie, ritmuri ce-ti aduc buna-dispozitie. Imaginile din videoclip sunt minunate, locurile natale ale artistului numai bine de vazut si vizitat, oamenii fericiti.
Tocmai a inceput, pentru noi toti, un an nou de munca. Concediul a trecut iar stresul unui nou inceput poate fi apasator. Puteti totusi sa visati la viitoarea vacanta, lasandu-va purtati spre o calatorie minunata, cu imaginile si muzica lui Kygo.
