Stima de sine
Stima de sine sau ce părere ai despre sine (tine).
Pe de-o parte, sinele este doar o idee care a apărut în urma interacţiunii dintre creier şi mediul înconjurător, dar, pe de altă parte, fiecare are propriul sine, care nu poate fi identificat şi analizat de către fizică, fiind un element spiritual, care trece dincolo de lumea fizică.
Sinele poate fi explicat ca o conştiinţă de ordin superior, un construct artificial al neuronilor care caută competitori pentru a da un sens multitudinii de fluxuri informaţionale interioare. Sinele reprezintă o organizare particulară a unei noi forţe sau structuri din natură care generează conştiinţa.
Despre conștiință
Conştiinţa nu înseamnă doar stare de veghe.
Când m-am trezit, …, nu am privit în jur în gol, preluând imagini şi sunete de parcă mintea mea trează n-ar fi aparţinut nimănui. Dimpotrivă, am ştiut imediat, cu o minimă ezitare, dacă a existat cumva vreo ezitare, fără efort, că acesta eram eu, că mă aflam într-un avion, revenind acasă, la Los Angeles, cu o lungă listă de lucruri de făcut pentru restul zilei, conştient de o ciudată combinaţie de oboseală din cauza călătoriei şi entuziasm pentru ceea ce mă aştepta, curios pe ce pistă vom ateriza şi atent la schimbările de turaţie ale motoarelor…
Fără îndoială, să fii treaz era indispensabil pentru această stare, însă a fi treaz nu constituia caracteristica
ANTONIO DAMASIO –
ei principală. Şi care era caracteristica principală? Faptul că acel conţinut complex etalat în mintea mea, oricât ar fi fost el de viu sau de ordonat, s-a conectat cu mine, posesorul minţii mele, prin fire nevăzute care au unit conţinutul mintal în acel miracol al progresului pe care-l numim sine; şi, nu mai puţin
important, faptul că legătura se simţea. A existat o simţire ataşată experienţei eului conectat.
SINELE
CONSTRUIREA
CREIERULUI CONŞTIENT
Stima de sine
Revenind la stima de sine, aceasta reprezintă o evaluare pe care o facem despre noi înşine şi care poate
avea diferite forme.
De exemplu Rosenberg (1979) face distincţia dintre stimă de sine ridicată (pozitivă) şi stimă de sine scăzută (negativă).
Pornind de la “Scala stimei de sine ” a lui Rosenberg, Heatherton şi Polivy construiesc în 1991, un
instrument pentru a măsura stima de sine generală sau ca „trăsătură” şi stima de sine ca
„stare” sau momentană.
Cei mai mulţi psihologi definesc stima de sine ca fiind evaluarea globală a valorii proprii în calitate de persoană.
Este vorba de evaluarea pe care o persoana o face cu privire la propria sa valoare, cu alte cuvinte, asupra gradului de mulţumire faţă de propria persoană.
Harter, 1998
După W. James (1998), stima de sine reprezintă rezultatul raportului dintre succesul unor acţiuni şi aspiraţiile individului cu privire la întreprinderea acelei acţiuni.
″Dacă reducem aspiraţiile la zero vom avea universul la picioare.″
O persoană va avea o stimă de sine ridicată in măsura in care succesele sale sunt egale sau superioare
aspiraţiilor.
Şi invers, dacă aspiraţiile depăşesc reuşitele, stima de sine va avea un nivel scăzut. In acelaşi timp, dacă un individ nu cunoaşte succesul intr-un domeniu care nu are o importanţă foarte mare pentru el, stima sa de sine nu va avea de suferit (Tap, 1998).
W.James mai defineşte stima de sine ca fiind conştiinţa valorii de sine. ″
Cum evaluăm stima de sine
După G. Albu, stima de sine se referă la încrederea în capacitatea proprie de a gândi, în capacitatea de a face faţă provocărilor fundamentale ale vieţii şi la încrederea în dreptul şi posibilitatea noastră de a avea succes, de a fi fericiţi, la sentimentul că suntem îndreptăţiţi să ne afirmăm trebuinţele şi dorințele, să ne împlinim valorile şi să ne bucurăm de rezultatele eforturilor noastre.
C. Andre şi F. Lelord consideră că stima de sine are trei aspecte esenţiale: încrederea în sine, concepţia despre sine şi iubirea de sine. O bună dozare a fiecăreia dintre aceste trei componente este indispensabilă pentru a obţine o stimă de sine armonioasă.
Igor Racu
Ce probe/chestionare se pot folosi în evaluarea stimei de sine
Chestionarul Stimei de Sine (ASSI) Ce părere are despre sine?
Chestionarul ASSI (Autodepreciere, Stima de Sine, Infatuare) este o probă standardizată de evaluare a stimei de sine ca şi trăsătură individuală. Această probă vizează atât stima de sine
” (cu valori mai scăzute sau mai înalte), cât și polii accentuați ai acestei dimensiuni:”normala și autodeprecierea infatuarea.
Cei 45 de itemi ai chestionarului (câte 15 itemi pe fiecare factor) se prezintă sub forma unor aserţiuni cu 4 variante de răspuns („Foarte rar”, „Uneori”, „Deseori”, „Foarte des”). Afirmaţiile se referă la gândurile, sentimentele şi opiniile pe care persoana care completează le are despre sine, fiind rugată să aleagă varianta de răspuns care indică frecvenţa cu care apar aceste gânduri în viaţa sa.
Pentru Chestionarului ASSI, pentru început, sunt luate în calcul numai valorile la scala stima de („normală”). Numai dacă valorile pe această scală se apropie de una dintre cele două extremesine (stima de sine puternic negativă sau stima de sine puternic pozitivă), este luat în calcul şi interpretat scorul la una dintre cele două scale accentuate: sau Astfel se poate apreciaautodepreciere infatuare. dacă subiectul investigat are o stimă de sine între valorile „normale” (stimă de sine pozitivă, medie sau negativă) sau dacă tinde spre una dintre aspectele „accentuate” ale acesteia (autodepreciere sau infatuare).
Pe platforma PSIHOPROFILE
Chestionarul Percepțiilor și Atitudinilor despre Sine (PAS) Care îi sunt percepțiile despre sine și despre relațiile cu ceilalți?
Chestionarul PAS (Percepții și Atitudini despre Sine) este focalizat pe evaluarea a patru dimensiuni esențiale ale personalității: percepțiile evaluative despre sine (imaginea de sine), predispoziția de a da răspunsuri dezirabile social (tendința de fațadă), atitudinea negativă despre sine sau trecutul personal (auto-devalorizarea) și valorile sau atitudinile morale (integritate morală). Aceste patru aspecte sunt definitorii atât pentru evaluarea și înțelegerea personalității individuale cât și pentru estimarea măsurii în care persoana evaluată are tendința de a deforma răspunsurile la itemii unui chestionar de personalitate sau la întrebările unui ghid de interviu/ anamneză.
Fiecare dintre cele 4 dimensiuni ale Chestionarului PAS este evaluată prin intermediul a 21 de itemi, grupați în câte trei factori. Primele două seturi de itemi au fost extrase din versiunile anterioare a două chestionare de pe PsihoProfile
Scala stimei de sine (ETES – Echelle Toulousaine d’Estime de Soi) a fost publicată în 1994, autorii fiind Nathalie Oubrayrie-Roussel, Claire Safont-Mottay şi Myriam De Leonardis, de la Universitatea din Toulon, Franţa.)
Scala stimei de sine (ETES) are 60 de itemi/afirmații la care persoana evaluată raspunde cu Da, când afirmaţia corespunde conduitei sale obişnuite și respectiv răspunde Nu când aceasta nu i se potriveşte.
ETES evaluează nivelul stimei de sine, identificând zonele de vulnerabilitate relevate prin autoevaluarea proprei persoane sub câteva aspecte: emoţional, fizic, social, şcolar şi prospectiv. Aceste aspecte corespund la 5 dimensiuni ale stimei de sine:
- Sinele Emoţional
- Sinele Şcolar
- Sinele Social
- Sinele Fizic
- Sinele Prospectiv – legat de proiecţia persoanei în viitor
Concepută pentru preadolescenţi şi adolescenţi, ETES este utilizată şi în cazul adulţilor, cu adaptările care se impun. Principalul aspect supus modificărilor este cel legat de Sinele şcolar, care va fi înlocuit cu Sinele profesional – întrebările despre şcoală vor fi transformate în legătură cu activitatea profesională. (Ex. – “La serviciu mă descurc uşor” în loc de “La şcoală mă descurc uşor”; “Şefii mei sunt mulţumiţi de mine” în loc de “Profesorii mei sunt mulţumiţi de mine”……..).
