Atenția, psihologie

Atenția este orientarea și concentrarea conștiinței noastre asupra unor stimuli aflați în interiorul nostru sau afara noastră. A fi atent înseamnă a fi orientat către ceva anume. Atenția presupune a fi atras de ceva anume și înseamnă să ignori cât mai mult din tot ceea ce există şi se întâmplă în jurul acelui ceva de care ne ocupăm. Indiferent de cât de multe definiții s-au dat atenției, cea mai importantă caracteristică a ei este, în opinia tuturor celor care au studiat fenomenul, selectivitatea. A fi atent înseamnă a fi concentrat asupra a ceva anume.Întregul organism participă la realizarea atenției. Obiectele și fenomenele aflate în centrul atenției sunt reflectate cu o deosebita precizie și acuratete...

CITEȘTE MAI MULT

Normalitatea – conceptul în psihologie

Normalitatea, se poate asocia cu starea de echilibru în plan intern, intrapsihic şi în planul extern al individului. Normal provine din termenul latinesc „norma”. O interpretare a cuvântului poate fi „care nu se abate” nici în stânga, nici în dreapta şi nici de la medie. Cloutier F. afirma: „conceptul de sănătate mintală nu poate fi înţeles decât prin sistemul de valori al unei colectivităţi". Normalitatea este definită ca un ansamblu de caracteristici ale persoanei, caracteristici care se situează în interiorul marjelor de variaţie ale populaţiei din care face parte. Normalitatea în psihologie se leagă de două alte concepte importante, cel de sănătate psihică și cel de adaptare...

CITEȘTE MAI MULT

Stresul

Stresul nu este o emoție, ci consecinţa unui preaplin de emoţii. Emoţiile, la fel ca şi raţiunea, sunt o parte la fel de importantă din viaţa noastră, putând să afecteze major deciziile sau acţiunile fiecăruia, dar nu totdeauna suntem conștienți de prezența lor. Când ne simţim stresaţi, trebuie să ne acordăm timp să analizăm emoțiile, percepute negativ, pe care le simţim. Emoţiile par să ne forţeze să răspundem într-un anumit fel, într-o anumită situație. De fapt ele ne fac doar să fim mai înclinaţi să facem un ceva anume, care să aibă sens într-un context...

CITEȘTE MAI MULT

4 strategii pentru reglarea emoțiilor

Oamenii folosesc diferite strategii de reglare emoțională. Printre ele, 4 strategii pentru reglarea emoțiilor, despre care scriem astăzi, sunt : reevaluarea cognitivă ceea ce presupune reinterpretarea unei situații pentru a-i schimba relevanța emoțională, este o formă conștientă care constă în schimbarea înțelesului a ceea ce este perceput, acceptarea, distragerea atenției, supresia expresivă adică încercarea de a inhiba sau reduce exprimarea comportamentală a trăirilor emoționale...

CITEȘTE MAI MULT

5 metode pentru a fi inteligent emoțional

Învață să te comporți inteligent emoțional

Emoțiile bine examinate, bine canalizate și bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune și la o reducere generală a stresului. Cum faci asta?

În primul rănd, prin auto-cunoaştere.

Presupune să-ţi cunoşti stările, preferinţele, resursele şi intuiţiile, dar să vezi şi efectele lor asupra celorlalţi. Sunt trei competenţe importante pe care le presupune o bună cunoaștere de sine...

În al doilea rând, prin (auto)reglare.

Înseamnă să fii stăpân pe propriile stări, impulsuri şi resurse.

Cele cinci competenţe pe care le presupune sunt...

CITEȘTE MAI MULT

Gândirea dihotomică

Gândirea dihotonică este gândirea în alb sau negru. Gândirea de tipul ori, ori. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). „Totul sau nimic”, „întotdeauna sau niciodată”, „ori e ca mine, ori deloc” sunt câteva expresii care fac parte din repertoriul celor care aplică acest filtru de gândire și văd lucrurile la extreme. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). Cei care uzitează frecvent acest tip de gândire nu mai văd faptul că există și o cale de mijloc. Numai în cadrul unei realități simple, acest fel de gândire are sens. De exemplu, în trecut, în cazul în care un individ era amenințat de un animal sălbatic, gândirea de acest tip era legitimă...

CITEȘTE MAI MULT

Selectarea sau Filtrul negativ, Distorsiuni cognitive

Selectarea sau Flitrul negativ apare atunci când ne concentrăm aproape exclusiv asupra lucrurilor negative și nu observăm sau excludem lucrurile positive. Din 10 lucruri selectăm doar pe unul, cel care ne-a impesionat negativ. Filtrarea se petrece atunci când cineva extrage, selectează doar un eveniment sau un fapt și încearcă să tragă o concluzie doar pe baza acestuia. Este ca și cum ar dori neapărat această concluzie și din această cauză filtrează doar motivele care îi pot susține această concluzie. De obicei aceasta se întâmplă cu evenimentele negative. De exemplu, cineva care primește o observație despre un lucru pe care‑l face trage imediat concluzia că ceea ce face nu e bine și ignoră celelalte comentarii positive...

CITEȘTE MAI MULT

Imaginea de sine

"Cum ne vedem" propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spiritual, aceasta este imaginea de sine. Imaginea de sine, felul în care ne percepem, depinde de gradul de autostima, pe care il avem. Căt de mult sau de puțin ne apreciem, ne respectăm sau ne acceptăm. Dacă ne acceptam pe noi înșine, dacă ne apreciem pentru ceea ce facem bine, aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine. Când acceptăm că avem și slăbiciuni fără să ne criticam în permanență pentru ele, descoperim toleranța față de sine și, implicit, față de ceilalți. Trăim confortabil din punct de vedere emotional.

Exagerarea sau Suprageneralizarea, distorsiuni cognitive

Este important să putem surprinde și gestiona aceste gânduri iraționale de bază. Ele apar adesea spontan și reprezintă distorsiuni sau biasări ale realității fiind legate de condiționări pe care ni le impunem sau asumpții incorecte pe care le facem. Cu atat mai mult, ele sunt prezente în perioadele în care persoana este supusă unor cerințe suplimentare de adaptare, deci de stres. Cele mai multe gânduri automate sau modele de gânduri automate se pot împărți în câteva categorii. Odată ce recunoşti gândul tău automat specific poți să începi să îți pui întrebări legate de motivul din spatele acestuia, deci să-i slăbeşti puterea pe care o are asupra ta.

Echilibru în educație

Mă voi referi întăi la echilibrul psihologic. Acesta nu este deloc ceva static și el are legătură doar în parte cu ceea ce se observă la suprafață, în comportament. Echilibrul nu inseamnă să te cenzurezi. Putem spune că este exact inversul și anume o manifestare corelată a tuturor forțelor psihice. Cum? Prin armonizarea acestor forte, prin conștientizarea lor și folosindu-ne de o abilitate cognitivă numită rațiune. Nu prin „îngrădire”. Echilibrul nu se poate identifica doar din aspectele exterioare. O persoană poate părea liniștită, calmă și am putea spune că este echilibrată. Această imagine pe care ne-o prezintă poate fi doar  „masca”, o aparență. Uneori acest comportament poate ascunde o neîncredere în sine sau chiar depresia. Echilibrul psihic trece de aceste aparențe, este unul dinamic și înseamnă stăpânirea forțelor contradictorii din psihicul nostru, conștientizarea lor.

Translate »

WEBINAR - 15 mai 2021

X