Atenția este orientarea și concentrarea conștiinței noastre asupra unor stimuli aflați în interiorul nostru sau afara noastră.
A fi atent înseamnă a fi orientat către ceva anume.
Atenția presupune a fi atras de ceva anume și înseamnă să ignori cât mai mult din tot ceea ce există şi se întâmplă în jurul acelui ceva de care ne ocupăm.
Indiferent de cât de multe definiții s-au dat atenției, cea mai importantă caracteristică a ei este, în opinia tuturor celor care au studiat fenomenul, selectivitatea. A fi atent înseamnă a fi concentrat asupra a ceva anume.Întregul organism participă la realizarea atenției. Obiectele și fenomenele aflate în centrul atenției sunt reflectate cu o deosebita precizie și acuratete…
Etichetă: psiholog
Psiholog – studiaza comportamentul uman, procesele mentale si investigheaza probleme psihologice din domeniul sanatatii, justitiei, organizatiilor, muncii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si din celelalte domenii de activitate, stabilind un psihodiagnostic si/sau cai psihologice de solutionare a problemelor diagnosticate
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, extras
„1.Principiul competentei, specializarii si integritatii profesionale
Profesia de psiholog se exercita in baza atestatului de libera practica, potrivit treptelor de specializare si specialitatilor profesionale, atestate de catre Colegiu, raportate la competentele profesionale reglementate.
Formele de exercitare a profesiei de psiholog sunt inregistrate in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, partea a II-a.
Psihologii actioneaza professional si reprezinta corpul psihologilor cu respect, demnitate si onestitate.
Intre psihologi si beneficiarii serviciilor psihologice relatiile sunt bazate pe onestitate, probitate si spirit de dreptate, astfel increderea nu este pusa sub semnul indoielii.
Psihologii nu pot utilize metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica ca instrument de represiune politica si sociala. De asenenea, este interzisa utilizarea oamenilor in calitate de subiecti de experimentare, fara acordul prealabil scris al acestora.”
Cristian Alexandrescu, psiholog clinician
Atenția, psihologie
Stresul
Stresul nu este o emoție, ci consecinţa unui preaplin de emoţii.
Emoţiile, la fel ca şi raţiunea, sunt o parte la fel de importantă din viaţa noastră, putând să afecteze major deciziile sau acţiunile fiecăruia, dar nu totdeauna suntem conștienți de prezența lor.
Când ne simţim stresaţi, trebuie să ne acordăm timp să analizăm emoțiile, percepute negativ, pe care le simţim.
Emoţiile par să ne forţeze să răspundem într-un anumit fel, într-o anumită situație. De fapt ele ne fac doar să fim mai înclinaţi să facem un ceva anume, care să aibă sens într-un context…
4 strategii pentru reglarea emoțiilor
Oamenii folosesc diferite strategii de reglare emoțională. Printre ele, 4 strategii pentru reglarea emoțiilor, despre care scriem astăzi, sunt : reevaluarea cognitivă ceea ce presupune reinterpretarea unei situații pentru a-i schimba relevanța emoțională, este o formă conștientă care constă în schimbarea înțelesului a ceea ce este perceput, acceptarea, distragerea atenției, supresia expresivă adică încercarea de a inhiba sau reduce exprimarea comportamentală a trăirilor emoționale…
Gândirea emoțională
Gândirea emoțională este gândirea prin prisma emoțiilor. Atunci când evaluam lucrurile care ni se întâmplă și realitatea în funcție de cum simțim, gândim emoțional.
Exemple:
- „Ma simt deprimat/ă, asta înseamnă că relația mea nu este bună”,
- „Sunt anxios, deci sigur ceva groaznic se va întâmpla”,
- ”Nu prea am chef, deci chiar dacă rămân astăzi acasă și mă voi uita la un film sau voi face o activitate placută, nu o să mă pot bucura”.
Vorbim despre gândire emoțională când, deși în mod rațional ai dovada unor rezultate proprii pozitive, te simți totuși nesatisfacut conform unei ”senzații” pe care o ai, emoției pe care o simți…
5 metode pentru a fi inteligent emoțional
Învață să te comporți inteligent emoțional
Emoțiile bine examinate, bine canalizate și bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune și la o reducere generală a stresului. Cum faci asta?
În primul rănd, prin auto-cunoaştere.
Presupune să-ţi cunoşti stările, preferinţele, resursele şi intuiţiile, dar să vezi şi efectele lor asupra celorlalţi. Sunt trei competenţe importante pe care le presupune o bună cunoaștere de sine…
În al doilea rând, prin (auto)reglare.
Înseamnă să fii stăpân pe propriile stări, impulsuri şi resurse.
Cele cinci competenţe pe care le presupune sunt…
Gândirea dihotomică
Gândirea dihotonică este gândirea în alb sau negru. Gândirea de tipul ori, ori. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). „Totul sau nimic”, „întotdeauna sau niciodată”, „ori e ca mine, ori deloc” sunt câteva expresii care fac parte din repertoriul celor care aplică acest filtru de gândire și văd lucrurile la extreme. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). Cei care uzitează frecvent acest tip de gândire nu mai văd faptul că există și o cale de mijloc. Numai în cadrul unei realități simple, acest fel de gândire are sens. De exemplu, în trecut, în cazul în care un individ era amenințat de un animal sălbatic, gândirea de acest tip era legitimă…
Echilibru în educație
Mă voi referi întăi la echilibrul psihologic. Acesta nu este deloc ceva static și el are legătură doar în parte cu ceea ce se observă la suprafață, în comportament. Echilibrul nu inseamnă să te cenzurezi. Putem spune că este exact inversul și anume o manifestare corelată a tuturor forțelor psihice. Cum? Prin armonizarea acestor forte, prin conștientizarea lor și folosindu-ne de o abilitate cognitivă numită rațiune. Nu prin „îngrădire”. Echilibrul nu se poate identifica doar din aspectele exterioare. O persoană poate părea liniștită, calmă și am putea spune că este echilibrată. Această imagine pe care ne-o prezintă poate fi doar „masca”, o aparență. Uneori acest comportament poate ascunde o neîncredere în sine sau chiar depresia. Echilibrul psihic trece de aceste aparențe, este unul dinamic și înseamnă stăpânirea forțelor contradictorii din psihicul nostru, conștientizarea lor.
Afectivitatea
Privim imaginile unor filme celebre si ne putem aminti imediat atat despre ce film este vorba cat si despre ceea ce am simtit atunci cand l-am vazut. Evenimentele la care participam nu sunt “inregistrate” in mod indiferent, cu nepasare. De aceea spunem ca sunt “traite”, sunt experiente unice, individuale. Ascultam, de exemplu, mai multi, aceeasi melodie si o simtim diferit, pornind chiar de la faptul ca unora ne place, altora nu. Nu este atat de importanta melodia sau filmul in sine, ci semnificatia pe care o are pentru fiecare individ, modul in care ii satisface sau nu trebuintele, dorintele, aspiratiile. Omul are in fiecare clipa o anumita stare afectiva. El este calm sau nervos, fericit sau trist, multumit, nemultumit, plictisit…
3 carti despre anxietate
Anxietatea este un simțamant de neliniste si ingrijorare, care se poate generaliza ca o suprareacție la o situație care este vazuta in mod subiectiv ca amenințătoare. Doar persoana afectata se implica in asteptarea unei amenintari viitoare.
Anxietatea nu este acelasi lucru cu frica, care este un raspuns la o amenințare reala sau perceputa.
Anxietatea este adesea acompaniata de tensiune musculară, agitație, oboseala si probleme de concentrare.
3 carti despre anxietate va explica mai exact ce inseamna, atunci cand persista, aceasta tulburare.
Universul psihologiei. Sistemul psihic uman
Universul este totalitatea timpului si spațiului a tuturor formelor de energie si materie. Are in alcatuituirea sa sisteme si subsisteme. Dimensiunea intregului Univers nu este cunoscuta, dar universul observabil poate fi masurat. Universul este deseori definit ca “totalitatea existenței”, sau tot ceea ce exista, tot ce a existat si tot ceea ce va exista.
Psihologia este stiinta care studiaza psihicul (procese, insusiri, stari, conditii, mecanisme psihice), utilizand un ansamblu de metode obiective, in vederea cunoasterii legilor ce-i guverneaza functionarea, in scopul descrierii, explicarii, integrarii, optimizarii si ameliorarii existentei umane. Universul psihologiei astazi este intr-o continua expansiune, datorita noilor metode, tehnici, instrumente de evaluare, curente sau scoli.
Ca sistem supercomplex, psihicul uman poseda o anumita schema interna de organizare, de dispunere si pozitionare a elementelor componente, de diferentiere modala si relationare functionala.