Atenția, psihologie

Atenția este orientarea și concentrarea conștiinței noastre asupra unor stimuli aflați în interiorul nostru sau afara noastră.
A fi atent înseamnă a fi orientat către ceva anume.
Atenția presupune a fi atras de ceva anume și înseamnă să ignori cât mai mult din tot ceea ce există şi se întâmplă în jurul acelui ceva de care ne ocupăm.
Indiferent de cât de multe definiții s-au dat atenției, cea mai importantă caracteristică a ei este, în opinia tuturor celor care au studiat fenomenul, selectivitatea. A fi atent înseamnă a fi concentrat asupra a ceva anume.Întregul organism participă la realizarea atenției. Obiectele și fenomenele aflate în centrul atenției sunt reflectate cu o deosebita precizie și acuratete…

CITEȘTE MAI MULT

Stresul

Stresul nu este o emoție, ci consecinţa unui preaplin de emoţii.
Emoţiile, la fel ca şi raţiunea, sunt o parte la fel de importantă din viaţa noastră, putând să afecteze major deciziile sau acţiunile fiecăruia, dar nu totdeauna suntem conștienți de prezența lor.
Când ne simţim stresaţi, trebuie să ne acordăm timp să analizăm emoțiile, percepute negativ, pe care le simţim.
Emoţiile par să ne forţeze să răspundem într-un anumit fel, într-o anumită situație. De fapt ele ne fac doar să fim mai înclinaţi să facem un ceva anume, care să aibă sens într-un context…

CITEȘTE MAI MULT

4 strategii pentru reglarea emoțiilor

Oamenii folosesc diferite strategii de reglare emoțională. Printre ele, 4 strategii pentru reglarea emoțiilor, despre care scriem astăzi, sunt : reevaluarea cognitivă ceea ce presupune reinterpretarea unei situații pentru a-i schimba relevanța emoțională, este o formă conștientă care constă în schimbarea înțelesului a ceea ce este perceput, acceptarea, distragerea atenției, supresia expresivă adică încercarea de a inhiba sau reduce exprimarea comportamentală a trăirilor emoționale…

CITEȘTE MAI MULT

Gândirea emoțională

Gândirea emoțională este gândirea prin prisma emoțiilor. Atunci când evaluam lucrurile care ni se întâmplă și realitatea în funcție de cum simțim, gândim emoțional.

Exemple:

  • „Ma simt deprimat/ă, asta înseamnă că relația mea nu este bună”,
  • „Sunt anxios, deci sigur ceva groaznic se va întâmpla”,
  • ”Nu prea am chef, deci chiar dacă rămân astăzi acasă și mă voi uita la un film sau voi face o activitate placută, nu o să mă pot bucura”.

Vorbim despre gândire emoțională când, deși în mod rațional ai dovada unor rezultate proprii pozitive, te simți totuși nesatisfacut conform unei ”senzații” pe care o ai, emoției pe care o simți… 

CITEȘTE MAI MULT

5 metode pentru a fi inteligent emoțional

Învață să te comporți inteligent emoțional

Emoțiile bine examinate, bine canalizate și bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune și la o reducere generală a stresului. Cum faci asta?

În primul rănd, prin auto-cunoaştere.

Presupune să-ţi cunoşti stările, preferinţele, resursele şi intuiţiile, dar să vezi şi efectele lor asupra celorlalţi. Sunt trei competenţe importante pe care le presupune o bună cunoaștere de sine…

În al doilea rând, prin (auto)reglare.

Înseamnă să fii stăpân pe propriile stări, impulsuri şi resurse.

Cele cinci competenţe pe care le presupune sunt…

CITEȘTE MAI MULT

Gândirea dihotomică

Gândirea dihotonică este gândirea în alb sau negru. Gândirea de tipul ori, ori. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). „Totul sau nimic”, „întotdeauna sau niciodată”, „ori e ca mine, ori deloc” sunt câteva expresii care fac parte din repertoriul celor care aplică acest filtru de gândire și văd lucrurile la extreme. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). Cei care uzitează frecvent acest tip de gândire nu mai văd faptul că există și o cale de mijloc. Numai în cadrul unei realități simple, acest fel de gândire are sens. De exemplu, în trecut, în cazul în care un individ era amenințat de un animal sălbatic, gândirea de acest tip era legitimă…

CITEȘTE MAI MULT

Echilibru în educație

Mă voi referi întăi la echilibrul psihologic. Acesta nu este deloc ceva static și el are legătură doar în parte cu ceea ce se observă la suprafață, în comportament. Echilibrul nu inseamnă să te cenzurezi. Putem spune că este exact inversul și anume o manifestare corelată a tuturor forțelor psihice. Cum? Prin armonizarea acestor forte, prin conștientizarea lor și folosindu-ne de o abilitate cognitivă numită rațiune. Nu prin „îngrădire”. Echilibrul nu se poate identifica doar din aspectele exterioare. O persoană poate părea liniștită, calmă și am putea spune că este echilibrată. Această imagine pe care ne-o prezintă poate fi doar  „masca”, o aparență. Uneori acest comportament poate ascunde o neîncredere în sine sau chiar depresia. Echilibrul psihic trece de aceste aparențe, este unul dinamic și înseamnă stăpânirea forțelor contradictorii din psihicul nostru, conștientizarea lor.

Afectivitatea

Privim imaginile unor filme celebre si ne putem aminti imediat atat despre ce film este vorba cat si despre ceea ce am simtit atunci cand l-am vazut. Evenimentele la care participam nu sunt “inregistrate” in mod indiferent, cu nepasare. De aceea spunem ca sunt “traite”, sunt experiente unice, individuale. Ascultam, de exemplu, mai multi, aceeasi melodie si o simtim diferit, pornind chiar de la faptul ca unora ne place, altora nu. Nu este atat de importanta melodia sau filmul in sine, ci semnificatia pe care o are pentru fiecare individ, modul in care ii satisface sau nu trebuintele, dorintele, aspiratiile. Omul are in fiecare clipa o anumita stare afectiva. El este calm sau nervos, fericit sau trist, multumit, nemultumit, plictisit…

CITEȘTE MAI MULT

3 carti despre anxietate

Anxietatea este un simțamant de neliniste si ingrijorare, care se poate generaliza ca o suprareacție la o situație care este vazuta in mod subiectiv ca amenințătoare. Doar persoana afectata se implica in asteptarea unei amenintari viitoare.

Anxietatea nu este acelasi lucru cu frica, care este un raspuns la o amenințare reala sau perceputa.

Anxietatea este adesea acompaniata de tensiune musculară, agitație, oboseala si probleme de concentrare.

3 carti despre anxietate va explica mai exact ce inseamna, atunci cand persista, aceasta tulburare.

Universul psihologiei. Sistemul psihic uman

Universul este totalitatea timpului si spațiului a tuturor formelor de energie si materie. Are in alcatuituirea sa sisteme si subsisteme. Dimensiunea intregului Univers nu este cunoscuta, dar universul observabil poate fi masurat. Universul este deseori definit ca “totalitatea existenței”, sau tot ceea ce exista, tot ce a existat si tot ceea ce va exista.

Psihologia este stiinta care studiaza psihicul (procese, insusiri, stari, conditii, mecanisme psihice), utilizand un ansamblu de metode obiective, in vederea cunoasterii legilor ce-i guverneaza functionarea, in scopul descrierii, explicarii, integrarii, optimizarii si ameliorarii existentei umane. Universul psihologiei astazi este intr-o continua expansiune, datorita noilor metode, tehnici, instrumente de evaluare, curente sau scoli.

Ca sistem supercomplex, psihicul uman poseda o anumita schema interna de organizare, de dispunere si pozitionare a elementelor componente, de diferentiere modala si relationare functionala.

CITEȘTE MAI MULT

Translate »

AC Psihologie

X