Etichetă: psiholog

Psiholog – studiaza comportamentul uman, procesele mentale si investigheaza probleme psihologice din domeniul sanatatii, justitiei, organizatiilor, muncii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si din celelalte domenii de activitate, stabilind un psihodiagnostic si/sau cai psihologice de solutionare a problemelor diagnosticate

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, extras

„1.Principiul competentei, specializarii si integritatii profesionale

Profesia de psiholog se exercita in baza atestatului de libera practica, potrivit treptelor de specializare si specialitatilor profesionale, atestate de catre Colegiu, raportate la competentele profesionale reglementate.

Formele de exercitare a profesiei de psiholog sunt inregistrate in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, partea a II-a.

Psihologii actioneaza professional si reprezinta corpul psihologilor cu respect, demnitate si onestitate.

Intre psihologi si beneficiarii serviciilor psihologice relatiile sunt bazate pe onestitate, probitate si spirit de dreptate, astfel increderea nu este pusa sub semnul indoielii.

Psihologii nu pot utilize metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica ca instrument de represiune politica si sociala. De asenenea, este interzisa utilizarea oamenilor in calitate de subiecti de experimentare, fara acordul prealabil scris al acestora.”

Cristian Alexandrescu, psiholog clinician

  • 8 metode SIMPLE prin care putem CONTROLA Anxietatea

    8 metode SIMPLE prin care putem controla Anxietatea

    Modul în care decidem să privim lumea înconjurătoare impactează modul în care alegem să fim, iar faptul că alegem să împărtășim experiențele personale oferă o nouă perspectivă în felul în care ne comportăm unii cu ceilalți – în fiecare zi mai bine decât ieri. Până de curând anxietatea era privită ca un defect, o boală ce părea să ii aleagă pe cei mai slabi dintre noi. Este bine că în sfârșit am înțeles faptul că aceasta este la bază o reacție naturală a corpului, ce apare în situații de stres, ca un colac de salvare pentru ființa umană. Anxietatea trebuie privită ca un semnal de alarmă, o reacție ce pornește din instinctul natural de a fugi sau de a lupta, un avertisment asupra unei situații cu potențial periculos. Ea este normală, este chiar sănătoasă și este experimentată într-un moment sau altul al vieții de orice persoană...

    CITEȘTE MAI MULT

  • Distorsiunile cognitive

    Gândirea emoțională

    Gândirea emoțională este gândirea prin prisma emoțiilor. Atunci când evaluam lucrurile care ni se întâmplă și realitatea în funcție de...

  • Distorsiuni cognitive

    Personalizarea și blamarea, distorsiuni conitive

    Aceste tipuri de gânduri apar deseori spontan și reprezintă distorsiuni sau biasări ale realității. Ele sunt legate de anumite condiționări pe care ni le-am impus de-a lundul timpului sau presupuneri incorecte pe care le facem. Este important să putem surprinde și gestiona aceste gânduri iraționale. Voi descrie 9, dintre cele mai des întâlnite, tipuri de gânduri automate, printr-o serie de articole pe site-ul ac-psihologie.ro.

    Personalizarea apare atunci când ne învinovățim sau ne atribuim toată responsabilitatea pentru lucrurile negative din viața noastră și nu vedem că și cei din jur au partea lor de responsabilitate. Există factori care nu depind de noi. Blamarea este atunci când dăm toată vina pe ceilalți pentru lucrurile negative care ni se întâmplă sau pentru emoțiile negative pe care le trăim și nu ne asumăm responsabilitatea în a face anumite schimbări...

    CITEȘTE MAI MULT

  • 5 metode pentru a fi inteligent emoțional

    Învață să te comporți inteligent emoțional

    Emoțiile bine examinate, bine canalizate și bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune și la o reducere generală a stresului. Cum faci asta?

    În primul rănd, prin auto-cunoaştere.

    Presupune să-ţi cunoşti stările, preferinţele, resursele şi intuiţiile, dar să vezi şi efectele lor asupra celorlalţi. Sunt trei competenţe importante pe care le presupune o bună cunoaștere de sine...

    În al doilea rând, prin (auto)reglare.

    Înseamnă să fii stăpân pe propriile stări, impulsuri şi resurse.

    Cele cinci competenţe pe care le presupune sunt...

    CITEȘTE MAI MULT

  • Distorsiunile cognitive

    Gândirea dihotomică

    Gândirea dihotonică este gândirea în alb sau negru. Gândirea de tipul ori, ori. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). „Totul sau nimic”, „întotdeauna sau niciodată”, „ori e ca mine, ori deloc” sunt câteva expresii care fac parte din repertoriul celor care aplică acest filtru de gândire și văd lucrurile la extreme. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). Cei care uzitează frecvent acest tip de gândire nu mai văd faptul că există și o cale de mijloc. Numai în cadrul unei realități simple, acest fel de gândire are sens. De exemplu, în trecut, în cazul în care un individ era amenințat de un animal sălbatic, gândirea de acest tip era legitimă...

    CITEȘTE MAI MULT

  • alt Manual de diagnostic

    Manuale de diagnostic

    Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică (Diagnostic and Statistical Manual) sau pe scurt DSM a fost publicat în 1952 de către Asociația Americană de Psihiatrie. Inițial accesul la manual era permis doar psihiatrilor, putănd fi cumpărată de catre studenți doar de la librăriile facultăților de medicină americane. Acest prim manual, era inundat de perspectiva din acea perioadă a psihanalizei, fără vreo prevestire a ceea ce avea să devină. Descrierile erau succinte și lăsau mult loc pentru interpretarea și creativitatea clinicianului. ICD, aflată acum la a 11 ediție, este o clasificare internațională a maladiilor propusă de Organizația Mondială a Sanătății, se apropie de DSM, fără a utiliza criterii la fel de stricte.

  • alt Constiinta

    Conștiința

    După C.G.Jung conștiința este relația dintre conținuturile psihice și eu-ul, ca subiect al conșiintei. Dar ce este eu-l? Azi pare simplu să răspundem: nu este tu sau el. Însă, acest eu, al nostru, nu a venit odată cu noi pe acest pământ. Dacă ne-am referi doar la limbaj, la vărsta de 2-3 luni era doar gănguritul, adică emiterea de sunete scurte ca răspuns la diferite situații. La 6 luni a apărut lalațiunea, se emit și se repetă silabe precum ma, la, ta, pa, etc. La 8-9 luni este debutul înțelegerii, se execute ordine simple, iar la 10-12 luni primele cuvinte, cu deformări fonetice, mama, tata, papa. De abea la 6-7 ani a apărut limbajul asonor, limbajul interior sau vocea interioară, care ne însoțește de atunci și de care aminteam mai devreme. Înainte de eu, apare non-eu-l, adică tu. Spre vârsta de 3 ani copilul începe să se cunoască și să se simtă un subiect distinct, deosebit de ceilalți...

    CITEȘTE MAI MULT

  • alt Echilibru in educatie

    Echilibru în educație

    Mă voi referi întăi la echilibrul psihologic. Acesta nu este deloc ceva static și el are legătură doar în parte cu ceea ce se observă la suprafață, în comportament. Echilibrul nu inseamnă să te cenzurezi. Putem spune că este exact inversul și anume o manifestare corelată a tuturor forțelor psihice. Cum? Prin armonizarea acestor forte, prin conștientizarea lor și folosindu-ne de o abilitate cognitivă numită rațiune. Nu prin „îngrădire”. Echilibrul nu se poate identifica doar din aspectele exterioare. O persoană poate părea liniștită, calmă și am putea spune că este echilibrată. Această imagine pe care ne-o prezintă poate fi doar  „masca”, o aparență. Uneori acest comportament poate ascunde o neîncredere în sine sau chiar depresia. Echilibrul psihic trece de aceste aparențe, este unul dinamic și înseamnă stăpânirea forțelor contradictorii din psihicul nostru, conștientizarea lor.

  • AC Psihologie, Afectivitatea

    Afectivitatea

    Privim imaginile unor filme celebre si ne putem aminti imediat atat despre ce film este vorba cat si despre ceea ce am simtit atunci cand l-am vazut. Evenimentele la care participam nu sunt “inregistrate” in mod indiferent, cu nepasare. De aceea spunem ca sunt “traite”, sunt experiente unice, individuale. Ascultam, de exemplu, mai multi, aceeasi melodie si o simtim diferit, pornind chiar de la faptul ca unora ne place, altora nu. Nu este atat de importanta melodia sau filmul in sine, ci semnificatia pe care o are pentru fiecare individ, modul in care ii satisface sau nu trebuintele, dorintele, aspiratiile. Omul are in fiecare clipa o anumita stare afectiva. El este calm sau nervos, fericit sau trist, multumit, nemultumit, plictisit...

    CITEȘTE MAI MULT

  • Anxietate

    3 carti despre anxietate

    Anxietatea este un simțamant de neliniste si ingrijorare, care se poate generaliza ca o suprareacție la o situație care este vazuta in mod subiectiv ca amenințătoare. Doar persoana afectata se implica in asteptarea unei amenintari viitoare. Anxietatea nu este acelasi lucru cu frica, care este un raspuns la o amenințare reala sau perceputa. Anxietatea este adesea acompaniata de tensiune musculară, agitație, oboseala si probleme de concentrare. 3 carti despre anxietate va explica mai exact ce inseamna, atunci cand persista, aceasta tulburare.