Etichetă: psihologie clinica
Psihologia clinica este un domeniu vast al psihologiei, care evalueaza cauzele problemelor, fie temporare, fie severe, ce intervin in functionarea psihicului uman. Preventia, diagnoza dar si interventiile terapeutice de baza sunt activitati ale psihologului clinician, acesta fiind ghidat de principiul ca fiecare persoana trebuie privita ca o fiinta vie unica, cu specificul si caracteristicile proprii.
-
Practică psihologie – Stagiu nou de practică din februarie 2026
Stagiu nou de practică - 28.02.2026 - Grupă nouă Practică psihologie - 5, 10 sau 15 întâlniri online (live pe Zoom) sâmbăta de la 10.00 la 16.00. La finalul stagiului se eliberează adeverința sau atestatul de practică pentru 30,60 sau 90 de ore.Obiectivul principal al acestor stagii este de a oferi studenților cunoştinţele teoretice și practice într-un mod dinamic și interactiv, prin exerciţii și jocuri de rol. Activitatea de practică se adresează atât studenţilor care au obligația de a efectua practica de specialitate, cât și absolvenților de psihologie care doresc să dobândească experiență şi să se perfecționeze în domeniu.OBIECTIVE ALE PRACTICII DE SPECIALITATE – PSIHOLOGIE
Stagiul de practică se realizează prin întalniri/module de practică a câte 6 ore.
-
Practica studenților la psihologie
Stagiu de practică psihologie - primul modul pe 28.02.2026
Online, live pe platforma Zoom.
Formular Google pentru înscriere (click aici)
Stagiarii vor primi acces și pe Platforma E-learning – Webinare psihologie, ce propune o serie de materiale pentru studiu individual ce pot fi parcurse în ritm propriu de către cei care s-au înscris la stagiu.
Stagiul de practică constituie activitatea desfășurată de studenții la psihologie în conformitate cu planul de învățământ, având scopul verificării aplicațiilor practice a cunoștințelor teoretice însușite de aceștia în cadrul programelor de instruire din universități... CITEȘTE MAI MULT
-
Studiile de caz în psihologia clinică
Studiile de caz constituie un instrument de referință în psihologia clinică care, deşi nu pot fi replicate, pot oferi informații asupra trăsăturilor unice ale unei persoane şi, prin urmare, constituie o experiență aparte în practica psihologică. Totodată, această abordare a studiilor de caz joacă un rol reprezentativ în înțelegerea sensului unor situatii individuale, a demonstrării existenţei unui fenomen, a unei patologii, la diagnosticarea şi conceptualizarea cazurilor, iar în cele din urmă conduce la facilitarea procesului terapeutic... CITEȘTE MAI MULT
-
Sindromul burnout
În lumea profesională, sindromul burnout a devenit un fenomen tot mai cunoscut. Acestă oboseală cronică, epuizare, poate afecta sănătatea fizică...
-
Noi perspective în ICD-11
O caracteristică deosebit de importantă a ICD-11 este abordarea lor în descrierea caracteristicilor esențiale ale fiecărei tulburări, care reprezintă acele...
-
4 tipuri de atașament
Stilul de atașament pe care un copil îl stabilește cu mama sa poate fi încadrat în 4 mari categorii. Pentru aceasta se urmăresc:
- comportamentul copilului când mama este în apropiere,
- când este separat de mamă și
- când este consolat de aceasta, la întoarcere.
Principalele tipuri de atașament sunt:
Securizant. Copilul are încredere în persoana de atașament că va fi acolo pentru protecție, așa încât merge și explorează mediul înconjurător (camera, parcul), căutându-și mama cu privirea periodic. Un asemenea copil se supără când mama părăsește încăperea, dar este consolat cu ușurință de către aceasta când se întoarce... CITEȘTE MAI MULT
-
Gândirea emoțională
Gândirea emoțională este gândirea prin prisma emoțiilor. Atunci când evaluam lucrurile care ni se întâmplă și realitatea în funcție de...
-
5 metode pentru a fi inteligent emoțional
Învață să te comporți inteligent emoțional
Emoțiile bine examinate, bine canalizate și bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune și la o reducere generală a stresului. Cum faci asta?
În primul rănd, prin auto-cunoaştere.
Presupune să-ţi cunoşti stările, preferinţele, resursele şi intuiţiile, dar să vezi şi efectele lor asupra celorlalţi. Sunt trei competenţe importante pe care le presupune o bună cunoaștere de sine...
În al doilea rând, prin (auto)reglare.
Înseamnă să fii stăpân pe propriile stări, impulsuri şi resurse.
Cele cinci competenţe pe care le presupune sunt...
-
Selectarea sau Filtrul negativ, Distorsiuni cognitive
Selectarea sau Flitrul negativ apare atunci când ne concentrăm aproape exclusiv asupra lucrurilor negative și nu observăm sau excludem lucrurile positive. Din 10 lucruri selectăm doar pe unul, cel care ne-a impesionat negativ. Filtrarea se petrece atunci când cineva extrage, selectează doar un eveniment sau un fapt și încearcă să tragă o concluzie doar pe baza acestuia. Este ca și cum ar dori neapărat această concluzie și din această cauză filtrează doar motivele care îi pot susține această concluzie. De obicei aceasta se întâmplă cu evenimentele negative. De exemplu, cineva care primește o observație despre un lucru pe care‑l face trage imediat concluzia că ceea ce face nu e bine și ignoră celelalte comentarii positive...
-
Imaginea de sine
"Cum ne vedem" propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spiritual, aceasta este imaginea de sine. Imaginea de sine, felul în care ne percepem, depinde de gradul de autostima, pe care il avem. Căt de mult sau de puțin ne apreciem, ne respectăm sau ne acceptăm. Dacă ne acceptam pe noi înșine, dacă ne apreciem pentru ceea ce facem bine, aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine. Când acceptăm că avem și slăbiciuni fără să ne criticam în permanență pentru ele, descoperim toleranța față de sine și, implicit, față de ceilalți. Trăim confortabil din punct de vedere emotional.