Normalitatea – conceptul în psihologie

Normalitatea, se poate asocia cu starea de echilibru în plan intern, intrapsihic şi în planul extern al individului. Normal provine din termenul latinesc „norma”. O interpretare a cuvântului poate fi „care nu se abate” nici în stânga, nici în dreapta şi nici de la medie. Cloutier F. afirma: „conceptul de sănătate mintală nu poate fi înţeles decât prin sistemul de valori al unei colectivităţi". Normalitatea este definită ca un ansamblu de caracteristici ale persoanei, caracteristici care se situează în interiorul marjelor de variaţie ale populaţiei din care face parte. Normalitatea în psihologie se leagă de două alte concepte importante, cel de sănătate psihică și cel de adaptare...

CITEȘTE MAI MULT

Stresul

Stresul nu este o emoție, ci consecinţa unui preaplin de emoţii. Emoţiile, la fel ca şi raţiunea, sunt o parte la fel de importantă din viaţa noastră, putând să afecteze major deciziile sau acţiunile fiecăruia, dar nu totdeauna suntem conștienți de prezența lor. Când ne simţim stresaţi, trebuie să ne acordăm timp să analizăm emoțiile, percepute negativ, pe care le simţim. Emoţiile par să ne forţeze să răspundem într-un anumit fel, într-o anumită situație. De fapt ele ne fac doar să fim mai înclinaţi să facem un ceva anume, care să aibă sens într-un context...

CITEȘTE MAI MULT

Gândirea emoțională

Gândirea emoțională este gândirea prin prisma emoțiilor. Atunci când evaluam lucrurile care ni se întâmplă și realitatea în funcție de cum simțim, gândim emoțional.

Exemple:

  • „Ma simt deprimat/ă, asta înseamnă că relația mea nu este bună”,
  • „Sunt anxios, deci sigur ceva groaznic se va întâmpla”,
  • ”Nu prea am chef, deci chiar dacă rămân astăzi acasă și mă voi uita la un film sau voi face o activitate placută, nu o să mă pot bucura”.

Vorbim despre gândire emoțională când, deși în mod rațional ai dovada unor rezultate proprii pozitive, te simți totuși nesatisfacut conform unei ”senzații” pe care o ai, emoției pe care o simți... 

CITEȘTE MAI MULT

5 metode pentru a fi inteligent emoțional

Învață să te comporți inteligent emoțional

Emoțiile bine examinate, bine canalizate și bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune și la o reducere generală a stresului. Cum faci asta?

În primul rănd, prin auto-cunoaştere.

Presupune să-ţi cunoşti stările, preferinţele, resursele şi intuiţiile, dar să vezi şi efectele lor asupra celorlalţi. Sunt trei competenţe importante pe care le presupune o bună cunoaștere de sine...

În al doilea rând, prin (auto)reglare.

Înseamnă să fii stăpân pe propriile stări, impulsuri şi resurse.

Cele cinci competenţe pe care le presupune sunt...

CITEȘTE MAI MULT

Selectarea sau Filtrul negativ, Distorsiuni cognitive

Selectarea sau Flitrul negativ apare atunci când ne concentrăm aproape exclusiv asupra lucrurilor negative și nu observăm sau excludem lucrurile positive. Din 10 lucruri selectăm doar pe unul, cel care ne-a impesionat negativ. Filtrarea se petrece atunci când cineva extrage, selectează doar un eveniment sau un fapt și încearcă să tragă o concluzie doar pe baza acestuia. Este ca și cum ar dori neapărat această concluzie și din această cauză filtrează doar motivele care îi pot susține această concluzie. De obicei aceasta se întâmplă cu evenimentele negative. De exemplu, cineva care primește o observație despre un lucru pe care‑l face trage imediat concluzia că ceea ce face nu e bine și ignoră celelalte comentarii positive...

CITEȘTE MAI MULT

Imaginea de sine

"Cum ne vedem" propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spiritual, aceasta este imaginea de sine. Imaginea de sine, felul în care ne percepem, depinde de gradul de autostima, pe care il avem. Căt de mult sau de puțin ne apreciem, ne respectăm sau ne acceptăm. Dacă ne acceptam pe noi înșine, dacă ne apreciem pentru ceea ce facem bine, aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine. Când acceptăm că avem și slăbiciuni fără să ne criticam în permanență pentru ele, descoperim toleranța față de sine și, implicit, față de ceilalți. Trăim confortabil din punct de vedere emotional.

Manuale de diagnostic

Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică (Diagnostic and Statistical Manual) sau pe scurt DSM a fost publicat în 1952 de către Asociația Americană de Psihiatrie. Inițial accesul la manual era permis doar psihiatrilor, putănd fi cumpărată de catre studenți doar de la librăriile facultăților de medicină americane. Acest prim manual, era inundat de perspectiva din acea perioadă a psihanalizei, fără vreo prevestire a ceea ce avea să devină. Descrierile erau succinte și lăsau mult loc pentru interpretarea și creativitatea clinicianului. ICD, aflată acum la a 11 ediție, este o clasificare internațională a maladiilor propusă de Organizația Mondială a Sanătății, se apropie de DSM, fără a utiliza criterii la fel de stricte.

Conștiința

După C.G.Jung conștiința este relația dintre conținuturile psihice și eu-ul, ca subiect al conșiintei. Dar ce este eu-l? Azi pare simplu să răspundem: nu este tu sau el. Însă, acest eu, al nostru, nu a venit odată cu noi pe acest pământ. Dacă ne-am referi doar la limbaj, la vărsta de 2-3 luni era doar gănguritul, adică emiterea de sunete scurte ca răspuns la diferite situații. La 6 luni a apărut lalațiunea, se emit și se repetă silabe precum ma, la, ta, pa, etc. La 8-9 luni este debutul înțelegerii, se execute ordine simple, iar la 10-12 luni primele cuvinte, cu deformări fonetice, mama, tata, papa. De abea la 6-7 ani a apărut limbajul asonor, limbajul interior sau vocea interioară, care ne însoțește de atunci și de care aminteam mai devreme. Înainte de eu, apare non-eu-l, adică tu. Spre vârsta de 3 ani copilul începe să se cunoască și să se simtă un subiect distinct, deosebit de ceilalți...

CITEȘTE MAI MULT

Echilibru în educație

Mă voi referi întăi la echilibrul psihologic. Acesta nu este deloc ceva static și el are legătură doar în parte cu ceea ce se observă la suprafață, în comportament. Echilibrul nu inseamnă să te cenzurezi. Putem spune că este exact inversul și anume o manifestare corelată a tuturor forțelor psihice. Cum? Prin armonizarea acestor forte, prin conștientizarea lor și folosindu-ne de o abilitate cognitivă numită rațiune. Nu prin „îngrădire”. Echilibrul nu se poate identifica doar din aspectele exterioare. O persoană poate părea liniștită, calmă și am putea spune că este echilibrată. Această imagine pe care ne-o prezintă poate fi doar  „masca”, o aparență. Uneori acest comportament poate ascunde o neîncredere în sine sau chiar depresia. Echilibrul psihic trece de aceste aparențe, este unul dinamic și înseamnă stăpânirea forțelor contradictorii din psihicul nostru, conștientizarea lor.

Workshop și training

Workshopurile,  pe lângă obținerea cunoștiințelor de specialitate, duc la creșterea încrederii în sine, la o planificare atentă și stabilirea unor obiective clare. Ele sunt interactive și îmbunătățesc modul de lucru în echipă. Obiectivul lor principal este creșterea gradului de încredere profesională care va duce la creșterea stimei de sine. Când ne referim la un workshop ne gândim la un grup de persoane care lucrează împreună la un proiect, un studiu, o crecetare. Poate însemna și o secţiune în cadrul unui congres, al unei şcoli de vară, în care se aprofundează, prin discuţii şi activităţi practice (aplicate), un anumit subiect, proiect etc. Workshopul este un atelier de lucru...

CITEȘTE MAI MULT

Translate »

AC Psihologie

X