4, Tipuri de memorie

4 criterii pentru delimitarea tipurilor de memorie

1. După un prim criteriu, factorul timp, avem formele temporale ale memoriei:

• Memoria imediată (senzorială)
• Memoria de scurtă durată (MSD)
• Memoria de lungă durată (MLD)

• Dacă aplicăm un al doilea criteriu, cel legat de prezența sau absența intenției și a controlului voluntar, vorbim despre:

• Memoria involuntară sau neintenționată și
• Memoria voluntară sau intenționată

• După prezența sau absența desprinderii și înțelegerii legăturilor specifice între elementele și secvențele materialului, ca un al treilea criteriu, distingem:

• Memoria mecanică și
• Memoria logică

• Cel de-al patrulea criteriu, cel al aferentatiei dominante, care permite delimitarea formelor de memorie dupa modalitatea de receptie pe care o implica preponderent. Se evidentiaza astfel:

• Memoria vizuală,
• Memoria auditivă,
• Memoria kinestezică,
• Memoria mixtă

Memoria senzorială, retine fluxul informațional consecutiv stimulării externe pentru un interval foarte scurt, aproximativ 5 secunde.

Memoria de scurtă durată, fiind numită și memorie de lucru, primește informația din registrul senzorial, are capacitate limitata: pâna la 7 itemi și durata de până la doar câteva minute.

Memoria de lungă durată, primește informația menținută în MSD, are capacitate practic nelimitată, durată mare și mai multe componente: memoria semantică, episodică, procedural.

Memorarea voluntară se include ca verigă esențială în structura activității de învățare, unde funcționalitatea ei va fi subordonată și integrată motivelor și scopurilor acestei activități. Tocmai in contextul dat, ea se va elabora și structura din punct de vedere operațional.

Procesele de memorie

Memorarea, este primul proces al memoriei, cel în care are loc întiparirea, fixarea experienței noastre. În procesul memorării, legaturile nervoase se sistematizează și se constitue în stereotipuri dinamice.

Păstrarea, odată memorate faptele sunt păstrate un timp mai scurt sau mai îndelungat până când vor fii reproduse sau vor servi la un act de recunoaștere. Pastrarea este deci al doilea proces al memoriei și este cuprinsă în intervalul dintre memorarea și actualizarea celor memorate. În timpul păstrării, cunostințele noastre trec printr-un proces de prelucrare si sistematizare. Din punct de vedere fiziologic, trăinicia cu care memoria păstrează cele reținute exprimă stabilitatea legăturilor nervoase temporare formate.

Actualizarea – este al treilea proces al memoriei, proces în care cele păstrate în memoria noastră un timp oarecare sunt scoase la iveala și folosite, valorificate. Actualizarea se poate face prin recunoaștere sau reproducere. Întalnind un obiect, un fapt cunoscut în trecut și noi il recunoaștem, adică ne dam seama ca am mai avut de-a face cu el în experiența noastra anterioară.

Recunoașterile poate fi mai vagi uneori sau mai precise.

Consolidarea și reconsolidarea. Memoria pe termen scurt (MTS) este temporară și supusa la perturbare, în timp ce memoria pe termen lung (MTL), odată consolidată, este persistentă și stabil. Consolidarea MTS în MTL la nivel molecular implică probabil două procese: consolidarea sinaptica și consolidarea sistemului.

In chiar faza de engramare, materialul de memorat este supus unei analize si prelucrări primare, se elaborează o orientare conștientă a subiectului în raport cu conținutul sș caracteristicile lui, se identifică și se evidentiaza “elementele” nodale etc.

Fixarea nu se face prin juxtapunere (alăturarea exterioară a unui sertăraș la “fisierul” existent), ci prin integrare (stabilirea conexiunilor semantice dintre noul material și fondul experientei achizitionate anterior). Ca urmare a acestei activitati intelectuale pregătitore, memoria logică devine mai productivă decat cea mecanică.

Învățarea este o activitate mai complexă decât simpla memorare.

Învățarea implică un efort de întelegere, de sistematizare și organizare a cunoștintelor, exerciții de utilizare a acestora în practică.

În psihologie, memoria este procesul în care informația este codificată, stocată și recuperată.

Codificarea permite informațiilor din lumea exterioară ca să ajungă la cele cinci simțuri în formele de stimuli chimici și fizici. În această primă etapă informațiile trebuie să fie schimbate, astfel încât să poată să fie puse în procesul de codare. Depozitarea fiind o a doua etapă sau proces de memorie.

Grație memoriei, ființa noastră psihică, eul, dobândește continuitatea identității în timp. Fără dimensiunea mnezică, am trăi numai prezentul clipei, am fi în permanență puși în fața unor situații noi, pentru care nu am dispune de nici un fel de experiență.

Dacă nu avem nevoie de informațiile depozitate, o perioadă mai mare de timp acestea se șterg, dispar. Vorbim de uitare.

În investigarea și evaluarea nivelului de dezvoltare și eficiență al memoriei se iau în considerare următorii parametri: volumul, trăinicia, fidelitatea, completitudinea, promptitudinea.

De ce se ține cont în evaluarea psihologică a memoriei

Anexa 8 – pasajele care privesc activitatea psihologului clinician.

ART.  31 (1)  Evaluarea  psihologică  are  în  vedere  evaluarea  mecanismelor  şi  funcţiilor  psihice  a acestuia  şi  se  realizează  prin  observaţie  clinică,  teste  specifice  şi  raportare  la  standardele existente,  cu  scopul  identificării  unor  condiţii  sau  stări  patologice  în  aria  cognitivă,  afectivă, de  comportament  sau  a  personalităţii  –  psihodiagnostic  şi  formularea  unui  program  de intervenţie  psihologică de  specialitate. (2)  Evaluarea  psihologică  se  realizează  de  către  psihologi  cu  drept  de  liberă  practică,  cu atestat  în  psihologie clinică,  din  sectorul  public sau  privat,  în  condiţiile legii.

Un exemplu

Evaluarea psihologică clinică a copilului cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale (CES) în vederea încadrării într-un grad de handicap si/sau a orientarii școlare și profesionale se eliberează Fișa de evaluare psihologică, anexa 8 conform prevederilor Ordinului nr. 1985/1305/5805/2016 emis de MMFPSPV, MS, MENCS.

Părinții sau cei care au în îngrijire minorul se vor adresa cabinetului individual de psihologie (sau clinicii, spital, etc) pentru o evaluare psihologică a acestuia.

Documente necesare:

1. Copie dupa certificatul de nastere al copilului;
2. Carte identitate apartinator legal
3. Original si copie dupa certificatul A5 emis de catre medicul specialist;
4. Dosarul medical al copilului: rapoarte medicale, rapoarte psihologice anterioare, certificate anterioare de incadrare in grad de handicap, anchete sociale, etc;

Evaluarea psihologica se realizeaza prin aplicarea unor metode si tehnici de evaluare avizate de catre Colegiul Psihologilor din Romania. Termenul de valabilitate al fisei de evaluare psihologice este de maxim 3 luni. Documentele sunt marcate cu timbru profesional emis de Colegiul Psihologilor din Romania.

În Fișa de evaluare psihologică, anexa 8, la Sectiunea II. Psihodiagnostic se evaluează

1. Evaluarea personalității copilului (pentru fiecare arie evaluată se vor menționa obligatoriu metodele de evaluare utilizate, de ex. observația clinică, interviul, chestionarul, testele, scalele și scorurile obținute)

a) Procesele psihice;

b) Activitățile psihice;

c) Însușirile psihice;

d) Aria afectivității copilului;

2. Comportamentul social adaptative;

3. Integrarea socială;

4. Alte observații clinice relevante;

5. Profilul psihologic;

6. Recomandări pentru planul de abilitare-reabilitare a copilului (cu precizarea obiectivului specific în cazul serviciilor):

a) Grup de suport/ socializare pentru copil……………………………………………………….

b) Servicii de logopedie pentru copil/ alte servicii de specialitate………………………..

c) Terapii ocupaționale pentru copil………………………………………………………………..

d) Tipul de psihoterapie necesară abilitării-reabilitării copilului

e) Reevaluarea psihologică și data reevaluării

f) Evaluare psihiatrică, ..etc.

În fișa de evaluare, psihologul clinician, la Procese psihice are de evaluat și

Memoria:

– tipul memoriei……………………………………………………………………………………

– capacitatea mnezică…………………………………………………………………………….

unde completează, deasemenea observatiile sale.

În investigarea și evaluarea nivelului de dezvoltare și eficiență al memoriei se iau în considerare următorii parametri: volumul, trăinicia, fidelitatea, completitudinea, promptitudinea, evident ținăndu-se cont de etapa de dezvoltare, de vârsta persoanei evaluate.

---

Instrumente psihometrice

BML este un instrument relevant pentru testarea memoriei de lucru, care acoperă ciclurile şcolare elementar, gimnazial şi liceal.

Fiind un instrument psihometric util, atractiv, uşor de aplicat şi de scorat și cu o solidă susţinere teoretică, el răspunde standardelor actuale de construcţie pentru acest tip de teste.

BML este considerată prima baterie de memorie românească și include 5 subteste:

• Memoria cuvintelor,
• Memoria cifrelor,
• Memoria vizuală,
• Memoria ritmurilor,
• Memoria secvențelor

Utilitatea acesteia se regăsește în psihologia școlară (anumite dificultăți de învățare), în psihologia dezvoltării (pentru depistarea anumitor anormalități și pentru inițierea unor măsuri de recuperare timpurie), în zona de clinică pediatrică, neuropsihologică și geriatrică, cât și în cercetarea psihologică (relaţiile dintre componenta verbală şi cea nonverbală din memorare şi învăţare).

PROGRAMĂRI Cabinet individual de psihologie, Alexandrecu Cristian

---