Personalizarea și blamarea, distorsiuni conitive

Aceste tipuri de gânduri apar deseori spontan și reprezintă distorsiuni sau biasări ale realității. Ele sunt legate de anumite condiționări pe care ni le-am impus de-a lundul timpului sau presupuneri incorecte pe care le facem. Este important să putem surprinde și gestiona aceste gânduri iraționale. Voi descrie 9, dintre cele mai des întâlnite, tipuri de gânduri automate, printr-o serie de articole pe site-ul ac-psihologie.ro.

Personalizarea

Apare atunci când ne învinovățim sau ne atribuim toată responsabilitatea pentru lucrurile negative din viața noastră și nu vedem că și cei din jur au partea lor de responsabilitate. Există factori care nu depind de noi.

Personalizarea apare când persoana se simte responsabilă pentru o situațe pe care nu o controlează pe deplin.

Exemple:

• „Relația s-a terminat pentru că eu am greșit”,
• „Celălalt s-a comportat urât cu mine pentru că eu l-am enervat”.

Blamarea

Este atunci când dăm toată vina pe ceilalți pentru lucrurile negative care ni se întâmplă sau pentru emoțiile negative pe care le trăim și nu ne asumăm responsabilitatea în a face anumite schimbări.

Exemple:

• ”El este vinovat pentru ca eu mă simt așa”,
• „Părinții mei sunt cauza tuturor problemelor mele”.

Este o tendinţă naturală de a ne lăuda mult mai uşor pentru rezultatele pozitive obținute în activitatea noastră, dar atunci când vine vorba de eşec, de regulă, îl atribuim factorilor din mediul înconjurător, îl facem „cadou” celorlalți.

În primul moment, pare soluția ideală, însă acest sistem de autoapărare atrage după sine şi efecte negative. După un timp, vom percepe denaturat lumea în care trăim și  va fi afectată propria noastră imagine.

Tot încercând să-și protejeze ego-ul persoanele care obişnuiesc să învinovățească, în timp, vor pierde simpatia, prietenia și iubirea celor din jur.

Blamarea devine un gest inutil. Este o formă de a ne apăra de fricile noastre.

Fie că personalizăm, fie că blamăm, trecând la cealaltă extremă, acceptarea este aceea care ne ajută să nu devenim atât de severi, atât de critici faţă de noi sau alte persoane.

Să ţinem cont de faptul că suntem cu toții oameni și avem capacitatea de a învăţa.

Exagerarea sau Suprageneralizarea

Selectarea sau Filtrul negativ

Gândirea dihotomică