Etichetă: consiliere psihologica

  • Reglarea emotionala

    4 strategii pentru reglarea emoțiilor

    Oamenii folosesc diferite strategii de reglare emoțională. Printre ele, 4 strategii pentru reglarea emoțiilor, despre care scriem astăzi, sunt : reevaluarea cognitivă ceea ce presupune reinterpretarea unei situații pentru a-i schimba relevanța emoțională, este o formă conștientă care constă în schimbarea înțelesului a ceea ce este perceput, acceptarea, distragerea atenției, supresia expresivă adică încercarea de a inhiba sau reduce exprimarea comportamentală a trăirilor emoționale...

    CITEȘTE MAI MULT

  • 5 metode pentru a fi inteligent emoțional

    Învață să te comporți inteligent emoțional

    Emoțiile bine examinate, bine canalizate și bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune și la o reducere generală a stresului. Cum faci asta?

    În primul rănd, prin auto-cunoaştere.

    Presupune să-ţi cunoşti stările, preferinţele, resursele şi intuiţiile, dar să vezi şi efectele lor asupra celorlalţi. Sunt trei competenţe importante pe care le presupune o bună cunoaștere de sine...

    În al doilea rând, prin (auto)reglare.

    Înseamnă să fii stăpân pe propriile stări, impulsuri şi resurse.

    Cele cinci competenţe pe care le presupune sunt...

    CITEȘTE MAI MULT

  • Distorsiunile cognitive

    Gândirea dihotomică

    Gândirea dihotonică este gândirea în alb sau negru. Gândirea de tipul ori, ori. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). „Totul sau nimic”, „întotdeauna sau niciodată”, „ori e ca mine, ori deloc” sunt câteva expresii care fac parte din repertoriul celor care aplică acest filtru de gândire și văd lucrurile la extreme. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). Cei care uzitează frecvent acest tip de gândire nu mai văd faptul că există și o cale de mijloc. Numai în cadrul unei realități simple, acest fel de gândire are sens. De exemplu, în trecut, în cazul în care un individ era amenințat de un animal sălbatic, gândirea de acest tip era legitimă...

    CITEȘTE MAI MULT

  • Selectarea sau Filtrul negativ, Distorsiuni cognitive

    Selectarea sau Flitrul negativ apare atunci când ne concentrăm aproape exclusiv asupra lucrurilor negative și nu observăm sau excludem lucrurile positive. Din 10 lucruri selectăm doar pe unul, cel care ne-a impesionat negativ. Filtrarea se petrece atunci când cineva extrage, selectează doar un eveniment sau un fapt și încearcă să tragă o concluzie doar pe baza acestuia. Este ca și cum ar dori neapărat această concluzie și din această cauză filtrează doar motivele care îi pot susține această concluzie. De obicei aceasta se întâmplă cu evenimentele negative. De exemplu, cineva care primește o observație despre un lucru pe care‑l face trage imediat concluzia că ceea ce face nu e bine și ignoră celelalte comentarii positive...

    CITEȘTE MAI MULT

  • Imaginea de sine AC Psihologie

    Imaginea de sine

    "Cum ne vedem" propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spiritual, aceasta este imaginea de sine. Imaginea de sine, felul în care ne percepem, depinde de gradul de autostima, pe care il avem. Căt de mult sau de puțin ne apreciem, ne respectăm sau ne acceptăm. Dacă ne acceptam pe noi înșine, dacă ne apreciem pentru ceea ce facem bine, aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine. Când acceptăm că avem și slăbiciuni fără să ne criticam în permanență pentru ele, descoperim toleranța față de sine și, implicit, față de ceilalți. Trăim confortabil din punct de vedere emotional.

  • distorsiunile cognitive

    Exagerarea sau Suprageneralizarea, distorsiuni cognitive

    Este important să putem surprinde și gestiona aceste gânduri iraționale de bază. Ele apar adesea spontan și reprezintă distorsiuni sau biasări ale realității fiind legate de condiționări pe care ni le impunem sau asumpții incorecte pe care le facem. Cu atat mai mult, ele sunt prezente în perioadele în care persoana este supusă unor cerințe suplimentare de adaptare, deci de stres. Cele mai multe gânduri automate sau modele de gânduri automate se pot împărți în câteva categorii. Odată ce recunoşti gândul tău automat specific poți să începi să îți pui întrebări legate de motivul din spatele acestuia, deci să-i slăbeşti puterea pe care o are asupra ta.

  • Anxietate

    3 carti despre anxietate

    Anxietatea este un simțamant de neliniste si ingrijorare, care se poate generaliza ca o suprareacție la o situație care este vazuta in mod subiectiv ca amenințătoare. Doar persoana afectata se implica in asteptarea unei amenintari viitoare. Anxietatea nu este acelasi lucru cu frica, care este un raspuns la o amenințare reala sau perceputa. Anxietatea este adesea acompaniata de tensiune musculară, agitație, oboseala si probleme de concentrare. 3 carti despre anxietate va explica mai exact ce inseamna, atunci cand persista, aceasta tulburare.

  • Somnul sanatos: Cantitate sau calitate?

    Pentru a otimiza sanatatea somnului tau trebuie sa refaci balanta intre cat de bine si cat demult dormi. Calitatea somnului a devenit un indicator al starii generale de sanatate, al dispozitiei si al poftei de viata. Somnul este o parte importanta a vietii noastre dar abia atunci cand avem probleme cu somnul incepem sa ii acordam atentie.

  • AC Psihologie - Articol - Actul ratat

    Este actul ratat pe locul 1 in psihanaliza persoanei?

    Se intampla sa uiti numele cunoscutilor chiar si atunci cand ei se afla de fata? Poti uita cuvinte pe care le folosesti in mod frecvent sau te poti trezi jucandu-te cu verigheta de pe deget, in aparenta fara rost. Uneori ai amintiri eronate sau cu toate ca ai fost adesea la o anumita adresa, formezi alte cifre la interfon.

  • Muzeul Sigmund Freud din Viena

    Muzeul Sigmund Freud, Viena

    In anul 1996, muzeul s-a extins cu cateva camere pentru expozitii si diverse evenimente, iar in fiecare an pe 6 mai (ziua de nastere a lui S.Freud), din 1970, se organizeaza seminarii bazate pe lucrarile si domenile de interes ale psihanalistului.