Universități, Facultăți de psihologie, Programe de studii, Licență și Master

Programe de studii, licență și master în psihologie Unele dintre facultățile de psihologie, prezentate în lista de mai jos, orgnizează sesiuni de admitere și în luna septembrie. Admitere și înscrieri…

Noi perspective în ICD-11

O caracteristică deosebit de importantă a ICD-11 este abordarea lor în descrierea caracteristicilor esențiale ale fiecărei tulburări, care reprezintă acele simptome sau caracteristici pe care un clinician se așteaptă, în…

Sindromul burnout

În lumea profesională, sindromul burnout a devenit un fenomen tot mai cunoscut. Acestă oboseală cronică, epuizare, poate afecta sănătatea fizică și mentală. Sindromul burnout a fost inclus în ICD-11 (abreviere…

Gândirea emoțională

Gândirea emoțională este gândirea prin prisma emoțiilor. Atunci când evaluam lucrurile care ni se întâmplă și realitatea în funcție de cum simțim, gândim emoțional. Exemple: „Ma simt deprimat/ă, asta înseamnă…

5 metode pentru a fi inteligent emoțional

Învață să te comporți inteligent emoțional

Emoțiile bine examinate, bine canalizate și bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune și la o reducere generală a stresului. Cum faci asta?

În primul rănd, prin auto-cunoaştere.

Presupune să-ţi cunoşti stările, preferinţele, resursele şi intuiţiile, dar să vezi şi efectele lor asupra celorlalţi. Sunt trei competenţe importante pe care le presupune o bună cunoaștere de sine…

În al doilea rând, prin (auto)reglare.

Înseamnă să fii stăpân pe propriile stări, impulsuri şi resurse.

Cele cinci competenţe pe care le presupune sunt…

CITEȘTE MAI MULT

Gândirea dihotomică

Gândirea dihotonică este gândirea în alb sau negru. Gândirea de tipul ori, ori. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). „Totul sau nimic”, „întotdeauna sau niciodată”, „ori e ca mine, ori deloc” sunt câteva expresii care fac parte din repertoriul celor care aplică acest filtru de gândire și văd lucrurile la extreme. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). Cei care uzitează frecvent acest tip de gândire nu mai văd faptul că există și o cale de mijloc. Numai în cadrul unei realități simple, acest fel de gândire are sens. De exemplu, în trecut, în cazul în care un individ era amenințat de un animal sălbatic, gândirea de acest tip era legitimă…

CITEȘTE MAI MULT

Selectarea sau Filtrul negativ, Distorsiuni cognitive

Selectarea sau Flitrul negativ apare atunci când ne concentrăm aproape exclusiv asupra lucrurilor negative și nu observăm sau excludem lucrurile positive. Din 10 lucruri selectăm doar pe unul, cel care ne-a impesionat negativ. Filtrarea se petrece atunci când cineva extrage, selectează doar un eveniment sau un fapt și încearcă să tragă o concluzie doar pe baza acestuia. Este ca și cum ar dori neapărat această concluzie și din această cauză filtrează doar motivele care îi pot susține această concluzie. De obicei aceasta se întâmplă cu evenimentele negative. De exemplu, cineva care primește o observație despre un lucru pe care‑l face trage imediat concluzia că ceea ce face nu e bine și ignoră celelalte comentarii positive…

CITEȘTE MAI MULT

Imaginea de sine

“Cum ne vedem” propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spiritual, aceasta este imaginea de sine. Imaginea de sine, felul în care ne percepem, depinde de gradul de autostima, pe care il avem. Căt de mult sau de puțin ne apreciem, ne respectăm sau ne acceptăm. Dacă ne acceptam pe noi înșine, dacă ne apreciem pentru ceea ce facem bine, aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine. Când acceptăm că avem și slăbiciuni fără să ne criticam în permanență pentru ele, descoperim toleranța față de sine și, implicit, față de ceilalți. Trăim confortabil din punct de vedere emotional.

Manuale de diagnostic

Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică (Diagnostic and Statistical Manual) sau pe scurt DSM a fost publicat în 1952 de către Asociația Americană de Psihiatrie. Inițial accesul la manual era permis doar psihiatrilor, putănd fi cumpărată de catre studenți doar de la librăriile facultăților de medicină americane. Acest prim manual, era inundat de perspectiva din acea perioadă a psihanalizei, fără vreo prevestire a ceea ce avea să devină. Descrierile erau succinte și lăsau mult loc pentru interpretarea și creativitatea clinicianului.

ICD, aflată acum la a 11 ediție, este o clasificare internațională a maladiilor propusă de Organizația Mondială a Sanătății, se apropie de DSM, fără a utiliza criterii la fel de stricte.

Conștiința

După C.G.Jung conștiința este relația dintre conținuturile psihice și eu-ul, ca subiect al conșiintei. Dar ce este eu-l? Azi pare simplu să răspundem: nu este tu sau el. Însă, acest eu, al nostru, nu a venit odată cu noi pe acest pământ. Dacă ne-am referi doar la limbaj, la vărsta de 2-3 luni era doar gănguritul, adică emiterea de sunete scurte ca răspuns la diferite situații. La 6 luni a apărut lalațiunea, se emit și se repetă silabe precum ma, la, ta, pa, etc. La 8-9 luni este debutul înțelegerii, se execute ordine simple, iar la 10-12 luni primele cuvinte, cu deformări fonetice, mama, tata, papa. De abea la 6-7 ani a apărut limbajul asonor, limbajul interior sau vocea interioară, care ne însoțește de atunci și de care aminteam mai devreme. Înainte de eu, apare non-eu-l, adică tu. Spre vârsta de 3 ani copilul începe să se cunoască și să se simtă un subiect distinct, deosebit de ceilalți…

CITEȘTE MAI MULT

Translate »