Psihologie
Psihologia este stiință, este și artă.
Despre psihologie s-a scris mult, iar domeniul tinde permanent spre extindere, in partea sa practică existând deja zeci, poate sute, de specializari.
De-a lungul timpului s-a încercat găsirea unei definiții pentru psihologie, de la butade precum:
„este „ştiinţa studiată de psihologi” sau
„ştiinţa comportamentului studenţilor din primul ciclu” , la metafore cum ca ar fi
„o ştiinţă ce trebuie făcută cu artă” si pana la definitii prin negare:
„Psihologia nu-i fizică”, „nu-i fiziologie”, „nu-i sociologie”.
psyché (gr.) – anima (lat.) – suflet –logos (gr.) – discurs, ştiinţă
“stiinta psihicului”
Psihologia traditionala imparte fenomenele psihice in procese, activitati si insusiri psihice.
Cristian Alexandrescu, psiholog clinician
AC Psihologie – Evenimente și workshopuri
-
4 strategii pentru reglarea emoțiilor
Oamenii folosesc diferite strategii de reglare emoțională. Printre ele, 4 strategii pentru reglarea emoțiilor, despre care scriem astăzi, sunt : reevaluarea cognitivă ceea ce presupune reinterpretarea unei situații pentru a-i schimba relevanța emoțională, este o formă conștientă care constă în schimbarea înțelesului a ceea ce este perceput, acceptarea, distragerea atenției, supresia expresivă adică încercarea de a inhiba sau reduce exprimarea comportamentală a trăirilor emoționale...
-
Exprimarea emoțiilor
Prin analogie cu teatrul, putem spune că emoția este un scenariu pe care actorul social îl practică. Însă, spre deosebire de un scenariu scris, care oferă cuvintele, scenariul emoţional oferă totul, dar mai puţin cuvintele. Emoțiile nu sunt „pozitive“ sau „negative“ în sine. Ele devin negative și, în cele din urmă, distructive, dacă ne luptăm și încercăm să le facem să dispară. Ele nu sunt în mod inerent dușmanii noștri, însă pot deveni astfel, dacă ne raportăm la ele ca și când ar fi... CITEȘTE MAI MULT
-
8 metode SIMPLE prin care putem controla Anxietatea
Modul în care decidem să privim lumea înconjurătoare impactează modul în care alegem să fim, iar faptul că alegem să împărtășim experiențele personale oferă o nouă perspectivă în felul în care ne comportăm unii cu ceilalți – în fiecare zi mai bine decât ieri. Până de curând anxietatea era privită ca un defect, o boală ce părea să ii aleagă pe cei mai slabi dintre noi. Este bine că în sfârșit am înțeles faptul că aceasta este la bază o reacție naturală a corpului, ce apare în situații de stres, ca un colac de salvare pentru ființa umană. Anxietatea trebuie privită ca un semnal de alarmă, o reacție ce pornește din instinctul natural de a fugi sau de a lupta, un avertisment asupra unei situații cu potențial periculos. Ea este normală, este chiar sănătoasă și este experimentată într-un moment sau altul al vieții de orice persoană...
-
Gândirea emoțională
Gândirea emoțională este gândirea prin prisma emoțiilor. Atunci când evaluam lucrurile care ni se întâmplă și realitatea în funcție de...
-
Personalizarea și blamarea, distorsiuni conitive
Aceste tipuri de gânduri apar deseori spontan și reprezintă distorsiuni sau biasări ale realității. Ele sunt legate de anumite condiționări pe care ni le-am impus de-a lundul timpului sau presupuneri incorecte pe care le facem. Este important să putem surprinde și gestiona aceste gânduri iraționale. Voi descrie 9, dintre cele mai des întâlnite, tipuri de gânduri automate, printr-o serie de articole pe site-ul ac-psihologie.ro.
Personalizarea apare atunci când ne învinovățim sau ne atribuim toată responsabilitatea pentru lucrurile negative din viața noastră și nu vedem că și cei din jur au partea lor de responsabilitate. Există factori care nu depind de noi. Blamarea este atunci când dăm toată vina pe ceilalți pentru lucrurile negative care ni se întâmplă sau pentru emoțiile negative pe care le trăim și nu ne asumăm responsabilitatea în a face anumite schimbări...
-
5 metode pentru a fi inteligent emoțional
Învață să te comporți inteligent emoțional
Emoțiile bine examinate, bine canalizate și bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune și la o reducere generală a stresului. Cum faci asta?
În primul rănd, prin auto-cunoaştere.
Presupune să-ţi cunoşti stările, preferinţele, resursele şi intuiţiile, dar să vezi şi efectele lor asupra celorlalţi. Sunt trei competenţe importante pe care le presupune o bună cunoaștere de sine...
În al doilea rând, prin (auto)reglare.
Înseamnă să fii stăpân pe propriile stări, impulsuri şi resurse.
Cele cinci competenţe pe care le presupune sunt...
-
Gândirea dihotomică
Gândirea dihotonică este gândirea în alb sau negru. Gândirea de tipul ori, ori. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). „Totul sau nimic”, „întotdeauna sau niciodată”, „ori e ca mine, ori deloc” sunt câteva expresii care fac parte din repertoriul celor care aplică acest filtru de gândire și văd lucrurile la extreme. Atunci când evaluăm evenimentele, situațiile sau pe cei din jur în termeni de totul sau nimic, atunci cand vedem doar extremele într-o situatie (bun sau rău). Cei care uzitează frecvent acest tip de gândire nu mai văd faptul că există și o cale de mijloc. Numai în cadrul unei realități simple, acest fel de gândire are sens. De exemplu, în trecut, în cazul în care un individ era amenințat de un animal sălbatic, gândirea de acest tip era legitimă...
-
Selectarea sau Filtrul negativ, Distorsiuni cognitive
Selectarea sau Flitrul negativ apare atunci când ne concentrăm aproape exclusiv asupra lucrurilor negative și nu observăm sau excludem lucrurile positive. Din 10 lucruri selectăm doar pe unul, cel care ne-a impesionat negativ. Filtrarea se petrece atunci când cineva extrage, selectează doar un eveniment sau un fapt și încearcă să tragă o concluzie doar pe baza acestuia. Este ca și cum ar dori neapărat această concluzie și din această cauză filtrează doar motivele care îi pot susține această concluzie. De obicei aceasta se întâmplă cu evenimentele negative. De exemplu, cineva care primește o observație despre un lucru pe care‑l face trage imediat concluzia că ceea ce face nu e bine și ignoră celelalte comentarii positive...
-
Imaginea de sine
"Cum ne vedem" propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spiritual, aceasta este imaginea de sine. Imaginea de sine, felul în care ne percepem, depinde de gradul de autostima, pe care il avem. Căt de mult sau de puțin ne apreciem, ne respectăm sau ne acceptăm. Dacă ne acceptam pe noi înșine, dacă ne apreciem pentru ceea ce facem bine, aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine. Când acceptăm că avem și slăbiciuni fără să ne criticam în permanență pentru ele, descoperim toleranța față de sine și, implicit, față de ceilalți. Trăim confortabil din punct de vedere emotional.
-
Exagerarea sau Suprageneralizarea, distorsiuni cognitive
Este important să putem surprinde și gestiona aceste gânduri iraționale de bază. Ele apar adesea spontan și reprezintă distorsiuni sau biasări ale realității fiind legate de condiționări pe care ni le impunem sau asumpții incorecte pe care le facem. Cu atat mai mult, ele sunt prezente în perioadele în care persoana este supusă unor cerințe suplimentare de adaptare, deci de stres. Cele mai multe gânduri automate sau modele de gânduri automate se pot împărți în câteva categorii. Odată ce recunoşti gândul tău automat specific poți să începi să îți pui întrebări legate de motivul din spatele acestuia, deci să-i slăbeşti puterea pe care o are asupra ta.